Foto: Pexels/Pixabay
Comisia Europeană atrage atenția, în Pachetului de primăvară al Semestrului European 2023, că România are încă o cotă unică de taxare, care duce la o capacitate redusă de a redistribui veniturile, spre deosebire de sistemele fiscale progresive medii adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene. Instituția lansează totodată un avertisment privind riscul de a nu putea reduce deficitul sub 3% în următorii ani, dacă nu se iau măsuri suplimentare față de cele adoptate până în prezent. Instituția semnalează de asemenea și riscuri de întârzieri pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza guvernării slabe și a capacității limitate a administrației publice. În acest context, Comisia Europeană a lansat și trei recomandări specifice pentru România.
Astfel, Comisia Europeană a publicat recent Raportul de țară 2023 pentru România, evaluând progresele înregistrate de această țară în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește implementarea PNRR. Referitor la partea fiscală, raportul a evidențiat utilizarea de către România a unui sistem de impozitare cu rată unică, care diferă semnificativ de sistemele fiscale progresive medii adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene. De asemenea, raportul a evidențiat existența unor potențiale oportunități de îmbunătățire a performanței generale în cadrul administrației fiscale românești. În ceea ce privește sustenabilitatea fiscală, raportul a relevat faptul că riscurile pe termen scurt la adresa stabilității fiscale a României sunt în prezent scăzute în general. Cu toate acestea, riscurile pe termen mediu și lung la adresa sustenabilității fiscale au fost considerate în general moderate, ceea ce indică necesitatea unei atenții deosebite și a unor măsuri proactive pentru a asigura stabilitatea financiară viitoare.
Principalele observații:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Economia României a rezistat bine consecințelor invaziei Ucrainei de către Rusia. În 2022, PIB-ul real a crescut cu 4,7%. Se așteaptă ca creșterea să fie rezistentă, dar mai lentă. Din cauza decelerarii din zona euro, a inflației ridicate în curs și a condițiilor de finanțare stricte, PIB-ul real este estimat să crească cu aproximativ 3-3,5% în 2023 și 2024.
Activitatea este de așteptat să fie susținută de investiții finanțate din fonduri UE, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență (RRF-PNRR).
Inflația a atins un vârf, dar rămâne ridicată. Rata anuală a inflației a fost în medie de 12% în 2022. Prețurile la energie și alimente au contribuit cel mai mult, datorită ponderii lor mari în coșul bunurilor de larg consum. În 2023, nivelul prețurilor este de așteptat să crească într-un ritm mai lent de 9,7%, deoarece prețurile la energie au scăzut și sunt plafonate până în 2025.
Deficitul fiscal a scăzut la 6,2% din PIB în 2022. Reducerea deficitului din ultimii doi ani a reflectat o creștere foarte rapidă a veniturilor guvernamentale, stimulată de activitate puternică și inflație ridicată.
Pachetele de sprijin fiscal au ajutat la protejarea economiei împotriva consecințelor pandemiei și ale șocului energetic. În general, aceste măsuri au fost necesare, dar ar fi putut fi mai bine direcționate. Se estimează că deficitul va scădea în continuare în 2023-2024.
Cu toate acestea, coborârea deficitului fiscal sub 3% din PIB până în 2024, în conformitate cu procedura actuală a deficitului excesiv, va fi o provocare fără alte măsuri corective. România are în prezent al doilea cel mai mare spread de randament al obligațiunilor din UE, iar nivelul datoriei sale este doar la nivel recomandat investițiilor.
Mai multe provocări continuă să împiedice competitivitatea. Deși s-au înregistrat anumite progrese, problemele privind personalul judiciar continuă să prezinte un risc pentru calitatea și eficiența sistemului, care afectează mediul de afaceri. Concurența în achiziții ar putea fi mai puternică. Piețele pentru servicii profesionale rămân foarte restrânse, în timp ce accesul firmelor la finanțare și inovare este limitat și cu asimetrii regionale. Capacitatea administrativă, în special la nivel local și regional, trebuie consolidată. În plus, un carte funciară incompletă continuă să submineze securitatea drepturilor de proprietate. Lipsa de forță de muncă calificată rămâne o provocare cheie în lumina tranziției. În cele din urmă, lipsa infrastructurii de bază în mai multe regiuni reduce atractivitatea acestora pentru firme și cetățeni.
Implementarea planului de redresare și reziliență al României este în curs de desfășurare, însă cu un risc crescut de întârzieri. Există riscuri de întârzieri semnificative în implementarea planului din cauza guvernării slabe și a capacității limitate a administrației publice. De asemenea, au fost făcuți pași inițiali pentru implementarea reformei cuprinzătoare a sistemului de pensii, un element central al planului.
Cererea internă puternică, împinsă de expansiunea fiscală, alimentează vulnerabilitățile externe. Deficitul de cont curent a crescut la 9,3% din PIB în 2022, al doilea cel mai mare nivel din UE, din cauza absorbției interne în creștere rapidă și a cheltuielilor fiscale ridicate, pe măsură ce comerțul cu bunuri și soldurile veniturilor primare s-au deteriorat în continuare.
Ajustarea fiscală combinată cu reformele structurale și investițiile ar trebui să fie modalitatea preferată de abordare a vulnerabilităților macroeconomice. În viitor, reducerea deficitului fiscal ar aduce cererea mai în concordanță cu oferta și ar limita deficitele interne și externe. Acest lucru ar evita, de asemenea, încărcarea inutilă a altor instrumente de macropolitică și ar reduce costul pe termen mediu al ajustării. Implementarea deplină a multor reforme relevante (cum ar fi impozitele și pensiile) și investițiile cuprinse în PNRR, precum și aderarea la obiectivele fiscale din cadrul Procedura de Deficit Excesiv, ar contribui în mare măsură la reducerea tendințelor actuale.
Un cadastru incomplet continuă să afecteze securitatea drepturilor de proprietate în România. Doar aproximativ 42% din proprietăți sunt înregistrate în sistemul informatic integrat pentru cadastru și carte funciară.
Există un potențial de creștere a taxelor de mediu în România. România are potențialul de a se baza mai mult pe taxele de mediu pentru a internaliza și mai mult costul poluării aerului, pentru a promova reducerea deșeurilor și pentru a limita poluarea apei. România a introdus un sistem de rambursare a depozitului pentru ambalajele reutilizabile. De asemenea, dispune de un sistem de tarife pentru alimentarea cu apă și canalizare. RRP a recunoscut necesitatea unei schimbări a impozitării. Este planificată o analiză a cadrului fiscal în lumina extinderii impozitării ecologice și a reorientării impozitării către taxe verzi, ținând cont de impactul distribuțional.
Disparitățile regionale din România rămân foarte mari. Acest lucru se datorează productivității muncii, investițiilor și decalajelor de ocupare a forței de muncă dintre capitală și celelalte regiuni. Cu toate acestea, regiunile românești ajung din urmă alte regiuni în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și converg către media UE (de la 52% din media UE pe cap de locuitor în 2010 la 74% în 2021), dar disparitățile regionale persistă. În regiunea capitalei, PIB-ul pe cap de locuitor este de 166% din media UE, urmată de regiunea Vest cu 75%. PIB-ul pe cap de locuitor variază între 49% și 71% din media UE în celelalte regiuni. Deși cinci regiuni, inclusiv regiunea capitalei, au crescut mai repede decât media UE, una dintre cele mai sărace trei regiuni, Nord-Est, a înregistrat o scădere a PIB-ului pe cap de locuitor între 2010 și 2021.
Sectorul asigurărilor se confruntă din nou cu riscuri crescute în urma eșecului recent al unuia dintre cei mai mari asigurători generale.
Veniturile fiscale ale României din toate sursele majore de venituri sunt relativ scăzute în raport cu PIB-ul său. Acest lucru indică faptul că există posibilitatea de a utiliza mai mult bazele de impozitare în general. Veniturile din impozitele pe proprietate și din impozitele pe proprietate recurente, care se numără printre impozitele cel mai puțin dăunătoare creșterii, au fost comparativ scăzute (exprimate ca % din PIB și % din impozitarea totală).
Planul de redresare și reziliență (RRP) al României include o revizuire a cadrului fiscal. Revizuirea sistemului fiscal din Plan va identifica denaturările și domeniile în care legislația fiscală relevantă ar trebui ajustată, în special pentru impozitarea societăților, impozitul pe venitul personal și contribuțiile la asigurările sociale, precum și impozitarea proprietății, astfel încât să poată fi motivate deciziile pentru o retragere treptată a stimulentelor fiscale excesive. În plus, Planul prevede un nou sistem de impozitare pentru a sprijini decarbonizarea drumurilor, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește” și cu alte principii de impozitare a mediului. Reforma codului fiscal adoptată în iulie 2022 a introdus o impozitare mai mare a dividendelor, a crescut o parte din cotele reduse de TVA și a contribuit la reducerea dimensiunii facilității fiscale oferite microîntreprinderilor și firmelor din sectoare specifice. Reforma a introdus însă și o revizuire a sistemului de acordare a deducerilor personale pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, introducând alte scutiri în sistem. În sfârșit, partea reformei privind impozitarea proprietății, care ar fi avut un efect pozitiv asupra veniturilor guvernamentale, nu a fost adoptată.
România are un sistem de impozitare de tip cotă unică, care este slab progresiv, spre deosebire de media UE. România are un sistem de impozitare de tip cotă unică, cu una dintre cele mai mici cote de impozit pe venitul personal din UE (doar 10%). Progresivitatea limitată a sistemului fiscal contribuie la capacitatea scăzută a sistemului de impozite și beneficii de a redistribui veniturile.
Există loc pentru creșterea conformității și îmbunătățirea performanței administrației fiscale din România. În 2020, decalajul de conformitate cu TVA (diferența dintre veniturile efectiv colectate și obligația fiscală teoretică) a crescut la 35,7 % din totalul datoriei TVA. România continuă să aibă cel mai mare decalaj de TVA din UE.
Riscurile pe termen scurt pentru sustenabilitatea fiscală sunt în general scăzute. Riscurile pe termen mediu și pe termen lung pentru sustenabilitatea fiscală sunt moderate.
În aceeași zi, Comisia Europeană a publicat Recomandarea privind 2023 Programul Național de Reformă al României și Programul de Convergență 2023. Printre recomandările prezentate în raport, au fost evidențiate mai multe domenii-cheie asupra cărora România trebuie să se concentreze și să acționeze:
- Prima recomandare îndeamnă la continuarea politicilor fiscale aliniate la recomandarea anterioară a Consiliului din 18 iunie 2021, care vizează soluționarea problemei deficitului public excesiv din România până în 2024, fiind încurajată adoptarea unei strategii fiscale pe termen mediu care să asigure o consolidare graduală și sustenabilă. În același timp, se recomandă reducerea treptată a măsurilor de sprijin pentru energie în vigoare până la sfârșitul anului 2023 și utilizarea economiilor rezultate pentru a diminua deficitul public.
- Cea de-a doua recomandare subliniază importanța unei guvernanțe eficiente și a consolidării capacității administrative. Aceste măsuri vor permite României să implementeze rapid și constant PNRR și programele politicii de coeziune. Consolidarea capacităților administrative va contribui la o execuție mai ușoară și mai eficientă a reformelor necesare.
- Cea de-a treia recomandare se concentrează asupra eficienței energetice și asupra imperativității eforturilor politice de a încuraja dobândirea competențelor necesare pentru tranziția ecologică. România este încurajată să acorde prioritate îmbunătățirii practicilor de eficiență energetică, investind în același timp în politici care să promoveze dezvoltarea și dobândirea competențelor necesare pentru un viitor durabil și ecologic.