Comisia Europeană: Condițiile de secetă s-au înrăutățit și au compromis potențialul de formare a randamentului, în special în România și Bulgaria

Condițiile meteorologice mai calde decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a UE au avut un impact negativ asupra culturilor de vară, iar condițiile de secetă s-au înrăutățit și au compromis potențialul de formare a randamentului, în special în România și Bulgaria, potrivit raportului „Perspectivele pe termen scurt pentru piețele agricole din UE din 2023 și 2024”, ediția de toamnă.

În 2023/24, producția de semințe oleaginoase a UE ar trebui să fie de 6%, peste ultimul an de comercializare, și ar putea ajunge la 33 milioane de tone. Acest lucru este determinat în special de creșterea producției de soia (+20%) și de producția de floarea-soarelui (+14%), care își revine după niveluri foarte scăzute înregistrate în sezonul trecut.

Producția de rapiță, care a fost în creștere în 2022/23, este de așteptat să fie mai degrabă stabilă la 19,6 milioane de tone în 2023/24, în ciuda unei mici creșteri a suprafeței cultivate (+1% față de 2022/23).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Potrivit raportului CE, în ceea ce privește semințele de floarea-soarelui, există încă provocări pentru România și Bulgaria din cauza condițiilor adverse condițiilor meteorologice nefavorabile.

În comparație cu nivelurile istorice ridicate ale importurilor UE în 2022/23, atribuite provocărilor în ceea ce privește fluxurile comerciale din Ucraina și la dificultățile de utilizare a capacității de zdrobire din Ucraina,  se preconizează că importurile de rapiță și floarea-soarelui vor scădea cu 15 % și, respectiv, cu 29,5 %, în timp ce importurile de boabe de soia sunt prognozate să crească cu 6 %, până la 14 milioane de tone, revenind la media nivelurile medii din ultimii 5 ani. În același timp, exporturile UE sunt este probabil să rămână relativ stabile.

Se estimează că în 2023/24 producția de proteaginoase din UE va rămâne relativ stabilă, la aproximativ 4,6 milioane de tone, în creștere cu 0,4 % față de 2022/23), în ciuda unei mici creșteri a suprafeței cultivate (+1.2%).

Se estimează că producția va scădea în anul de comercializare 2023/24 pentru linte (-25%) și fasole boabe (-2,9%) din cauza condițiilor nefavorabile de condițiilor meteorologice nefavorabile în unele țări producătoare din UE (de exemplu, Germania, Suedia, Polonia). Cu toate acestea, scăderea este parțial compensată de creșterea producției de mazăre de câmp, care se preconizează că va ajunge la 2,1  milioane de tone (+13% față de ultimul an de comercializare) datorită progreselor semnificative înregistrate în Germania, Franța și România.

Prețurile alimentelor încep să înregistreze scăderi

În timp ce indicele prețurilor alimentelor din UE a încetat să mai crească, acesta s-a stabilizat la un nivel relativ ridicat (aproximativ 141 în comparație cu indicele din 2015, cu 15 puncte sub nivelul din aceeași lună a anului trecut). Cu toate acestea, variațiile lunare ale prețurilor de consum la alimente sunt acum negative din iulie, ceea ce arată un început de deflație alimentară în UE. În mai multe țări din UE, această deflație a fost continuă din primăvară: Germania, Ungaria, Slovenia în mare măsură. În ceea ce privește Polonia, Cehia, România, Lithuania, Letonia, declinul a început abia din luna iunie.

Cu toate acestea, considerentele legate de preț sunt încă importante pentru consumatorii atunci când iau decizii de cumpărare. În timp ce prețurile lunare prețurile lunare ale alimentelor au înregistrat o ușoară scădere în UE în luna iulie și august (-0,2 % și, respectiv, -0,4 %), cheltuielile gospodăriilor au înregistrat în continuare o creștere.

Printre diferitele componente, achizițiile cu amănuntul de produse alimentare au reprezentat doar aproximativ 14% în 2021 din cheltuielile globale ale gospodăriilor. La cea mai mare pondere (aproximativ 25%) a fost ocupată de locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Aceste costuri au arătat, de asemenea, că o oarecare scădere din februarie, dar au crescut din nou în august. Alte cheltuieli, cum ar fi transportul (aproximativ 12%), recreerea și cultură (8%), restaurante și hoteluri (7%) și sănătate (5%) nu au înregistrat aproape niciun declin de la începutul lunii august anului. Prin urmare, în timp ce prețurile alimentelor ar putea începe să scadă, măsura în care acest lucru va influența consumul total ar depinde de capacitatea generală de cheltuire a consumatorilor.