sursa foto: G4Media
Economia europeană continuă să dea dovadă de rezistență într-un context global dificil. Prețurile mai mici la energie, diminuarea constrângerilor legate de ofertă și o piață a forței de muncă puternică au susținut o creștere moderată în primul trimestru al anului 2023, înlăturând temerile legate de o recesiune, arată Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară.
Acest început de an peste așteptări ridică perspectiva de creștere a economiei UE la 1,0% în 2023 (0,8% în previziunile intermediare de iarnă) și la 1,7% în 2024 (1,6% în previziunile de iarnă).
Revizuirile în sens ascendent pentru zona euro sunt de o amploare similară, cu o creștere a PIB-ului prevăzută acum la 1,1% și 1,6% în 2023 și, respectiv, 2024. Pe fondul persistenței presiunilor asupra prețurilor de bază, inflația a fost, de asemenea, revizuită în creștere față de iarnă, la 5,8% în 2023 și 2,8% în 2024 în zona euro.
Prețurile mai mici la energie ridică perspectivele de creștere
Conform estimării preliminare rapide a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3% în UE și cu 0,1% în zona euro în primul trimestru din 2023. Indicatorii principali sugerează continuarea creșterii în trimestrul al doilea.
Economia europeană a reușit să limiteze impactul negativ al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, rezistând crizei energetice datorită unei diversificări rapide a aprovizionării și a unei scăderi considerabile a consumului de gaze. Prețurile semnificativ mai mici la energie se propagă în economie, reducând costurile de producție ale firmelor. Consumatorii își văd, de asemenea, facturile la energie scăzând, deși consumul privat va rămâne moderat, deoarece creșterea salariilor rămâne în urma inflației.
Întrucât inflația rămâne ridicată, condițiile de finanțare vor continua să se înăsprească. Deși se așteaptă ca BCE și alte bănci centrale din UE să se apropie de finalul ciclului de creștere a ratelor dobânzii, este probabil ca recentele turbulențe din sectorul financiar să adauge presiune asupra costului și ușurinței de accesare a creditelor, încetinind creșterea investițiilor și afectând în special investițiile rezidențiale.
Inflația de bază a fost revizuită în creștere, dar va scădea treptat
După ce a atins un nivel maxim în 2022, inflația globală a continuat să scadă în primul trimestru din 2023, pe fondul unei decelerări puternice a prețurilor la energie.
Cu toate acestea, inflația de bază (inflația globală, cu excepția energiei și a alimentelor neprelucrate) se dovedește a fi mai persistentă. În luna martie, aceasta a atins un maxim istoric de 7,6%, dar se preconizează că va scădea treptat pe parcursul orizontului de prognoză, pe măsură ce marjele de profit absorb presiunile salariale mai mari și condițiile de finanțare se înăspresc.
Estimarea privind indicele armonizat flash al prețurilor de consum din aprilie pentru zona euro, publicată după data-limită a prezentei previziuni, indică o scădere marginală a ratei inflației de bază, ceea ce sugerează că aceasta ar fi putut atinge un nivel maxim în primul trimestru, așa cum se preconiza. Pe bază anuală, inflația de bază în zona euro în anul 2023 ar urma să se situeze în medie la 6,1%, înainte de a scădea la 3,2% în 2024, rămânând peste inflația globală în ambii ani de prognoză.
Deficitele publice vor scădea în special în 2024
În pofida introducerii unor măsuri de sprijin pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie, creșterea nominală puternică și anularea măsurilor reziduale legate de pandemii au făcut ca deficitul public agregat al UE să scadă în continuare în 2022, până la 3,4% din PIB. În 2023 și, în mod mai pronunțat, în 2024, scăderea prețurilor la energie ar trebui să permită guvernelor să elimine treptat măsurile de sprijin pentru energie, determinând noi reduceri ale deficitului, până la 3,1 % și, respectiv, 2,4 % din PIB. Se preconizează că ponderea datoriei agregate a UE în PIB va scădea în mod constant, ajungând sub 83% în 2024 (90% în zona euro), ceea ce este încă peste nivelurile anterioare pandemiei.
Ce spune Comisia despre economia României
Creșterea economică a României va continua, deși într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflației persistente, a condițiilor de finanțare stricte și a creșterii scăzute a partenerilor comerciali, arată Comisia Europeană.
Economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024, potrivit Executivului european, care avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investiţiile.
În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024.
Cât priveşte inflaţia, actualele estimări indică un nivel de 9,7% în 2023 şi la 4,6% în 2024, după ce, în previziunile anterioare, CE prognoza o inflaţie de 9,7% anul acesta şi de 5,5% anul viitor.
“Creşterea economiei ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a înăspririi condiţiilor de finanţare şi a creşterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf în 2023, iar indicele preţurilor de consum va rămâne peste ţinta de inflaţie în 2023 – 2024”, previzionează Executivul comunitar.
Se preconizează că inflația de bază va atinge un nivel maxim în 2023, iar inflația globală se va menține peste ținta de inflație pe parcursul orizontului de prognoză. Se preconizează că șomajul va scădea doar marginal, menținând piața forței de muncă relativ strânsă și creșterile salariale ridicate.
Deficitul public general ar urma să scadă la 4,4% în 2024, datorită creșterii puternice a veniturilor, favorizată de modificările aduse codului fiscal și de PIB-ul nominal robust, precum și datorită unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere în PIB. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 46,1% în 2024.
Indicatori 2022 2023 2024
Creșterea PIB-ului (%, față de anul precedent) 4,7 3,2 3,5
Inflația (%, față de anul precedent) 12,0 9,7 4,6
Șomaj (%) 5,6 5,4 5,1
Soldul bugetului general (% din PIB) -6,2 -4,7 -4,4
Datoria publică brută (% din PIB) 47,3 45,6 46,1
Soldul contului curent (% din PIB) -8,8 -7,6 -7,4
Rezistența creșterii în pofida vânturilor potrivnice
În 2022, creșterea a atins 4,7%, determinată de consumul privat puternic și de investițiile solide. Așteptările privind ocuparea forței de muncă au rămas la un nivel relativ ridicat.
Pe viitor, inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și creșterea mai atenuată a partenerilor comerciali sunt toate menite să încetinească creșterea reală. În pofida acestor vânturi potrivnice, se preconizează că creșterea consumului privat va rămâne pozitivă datorită majorării salariilor și pensiilor, precum și a prelungirii plafonului prețurilor la energie până în 2025. Schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă vor sprijini, de asemenea, activitatea economică.
Politica monetară va rămâne restrictivă, rata dobânzii de politică monetară fiind de 7%, ceea ce va afecta fluxul de credite către economie și investiții. Cu toate acestea, investițiile planificate în cadrul Planului de redresare și de reziliență și intrările de alte fonduri UE ar trebui să compenseze mai mult decât impactul condițiilor de creditare stricte.
Se preconizează că investițiile vor sprijini puternic creșterea reală în 2023 și 2024.
Se preconizează că exporturile nete nu vor contribui la creșterea PIB-ului. În pofida subvenționării prețurilor la energie și a îmbunătățirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va menține balanța comercială negativă. Se preconizează că deficitul de cont curent se va menține în jurul valorii de 8% din PIB pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce prezintă riscuri de sustenabilitate externă pe termen mediu.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,2% în 2023 și cu 3,5% în 2024. Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, deoarece întârzierile în punerea în aplicare a RRP ar putea reduce investițiile.
Șomaj și presiuni salariale rigide
În pofida creșterii solide a PIB-ului, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân scăzute, deoarece îmbătrânirea populației și migrația în masă reprezintă obstacole serioase în calea creării de locuri de muncă. Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina și vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acționa ca factori de atenuare.
Se preconizează că rata șomajului va scădea ușor, ajungând la 5,4% în 2023 și la 5,1% în 2024. Creșterile salariale au fost puternice, în special în sectorul privat, dar, pentru economia totală, acestea rămân sub nivelul inflației IPC globale. Piața strânsă a forței de muncă, nevoia de a compensa pierderile de putere de cumpărare și inflația ridicată ar trebui să contribuie la creșteri salariale puternice în 2023 și 2024.
Inflația de bază va rămâne ridicată
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a atins un nivel maxim în noiembrie și apoi a scăzut la 12,2% în martie, datorită prețurilor mai mici la energie. Datorită schemei de plafonare a prețurilor la energie, nu se așteaptă aproape nicio schimbare în această componentă, determinată în principal de mișcările prețurilor la combustibili și la distribuția de energie. Cu toate acestea, inflația de bază a continuat să crească pe fondul creșterilor la alimentele procesate și la servicii. Se preconizează că aceasta va rămâne peste inflația globală în acest an, după ce a atins un nivel maxim în primul trimestru. În ansamblu, inflația medie IAPC ar urma să scadă la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt înclinate spre creștere, deoarece presiunile de creștere a salariilor sunt ridicate.
Se estimează că deficitul public va scădea
Se preconizează că deficitul public al României va scădea la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% în 2022. Creșterea robustă a PIB-ului nominal și impozitele puternice legate de energie ar trebui să stimuleze veniturile publice în 2023. Se preconizează că cheltuielile curente vor crește mai puțin decât PIB-ul nominal, ca urmare a moderării salariilor din sectorul public. Se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor crește, reflectând obiectivele bugetare interne ambițioase și intrările mari de fonduri UE.
Plățile suplimentare către pensionari, modificarea codului fiscal, schema de compensare pentru a face față creșterii vertiginoase a prețurilor la energie și o legislație anunțată în mod credibil pentru limitarea cheltuielilor publice în 2023 sunt toate luate în considerare în previziuni. Costul bugetar net al măsurilor de sprijinire a energiei este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,3 % din PIB în 2023, față de 0,4 % în 2022.
Se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 4,4 % din PIB în 2024, pe măsură ce cheltuielile curente vor scădea ca pondere în PIB, datorită întreruperii unor măsuri puse în aplicare în 2022/2023, care se ridică la aproximativ 0,3 p.p. din PIB, și datorită efectului stabilizatorilor automați, deoarece se preconizează că creșterea economică nominală va fi încă substanțială. În prezent, Comisia presupune o eliminare completă a măsurilor de sprijin pentru energie în 2024.
Se preconizează că datoria publică generală va scădea la 45,6 % din PIB în 2023, înainte de a crește la 46,1 % în 2024. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate în sensul scăderii. Creșterea mai mică a PIB-ului, următorul ciclu electoral, posibilele presiuni în sensul creșterii salariilor din sectorul public ca urmare a ratelor de creștere reală negative începând cu 2021, indexarea pensiilor care, în 2024, va încorpora inflația ridicată din 2022, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.