Comisia Europeană şi industria investesc 22 miliarde euro pentru a stimula investiţiile în cercetare şi inovare

Comisia Europeană a lansat 11 noi parteneriate europene împreună cu industria, pentru a stimula investiţiile în cercetare şi inovare şi pentru a face faţă provocărilor majore în materie de climă şi sustenabilitate, pentru ca Europa să devină prima economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi pentru a realiza obiectivele Pactului verde european, informează un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

În concordanţă cu obiectivele dublei tranziţii, verde şi digitală, parteneriatele vor facilita şi realizarea ambiţiilor digitale ale UE pentru următorul deceniu, Deceniul digital al Europei. Ele vor primi peste opt miliarde de euro din programul Orizont Europa, noul program al UE pentru cercetare şi inovare pentru perioada 2021 – 2027.

Angajamentele totale, inclusiv cele ale partenerilor privaţi şi ale statelor membre, însumează aproximativ 22 miliarde de euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Această masă critică de finanţare permite parteneriatelor să caute soluţii inovatoare într-o gamă largă de domenii, de exemplu reducerea emisiilor generate de industriile mari consumatoare de energie şi de sectoarele greu de decarbonizat, cum ar fi transportul maritim şi producţia de oţel, precum şi producerea şi punerea la dispoziţie pe scară largă a unor baterii de înaltă performanţă, combustibili sustenabili, instrumente bazate pe inteligenţă artificială, tehnologii care au ca obiect datele, robotica şi altele. Comasarea pe scară largă a eforturilor, resurselor şi investiţiilor în cadrul parteneriatelor va genera, în plus, efecte pozitive pe termen lung, va promova competitivitatea şi suveranitatea tehnologică europeană, va crea locuri de muncă şi va genera creştere economică.

Primul este Parteneriatul european pentru cloudul european pentru ştiinţă deschisă. Scopul său este de a pune la dispoziţie şi a consolida, până în 2030, un mediu virtual deschis şi fiabil, pentru a permite celor aproximativ două milioane de cercetători europeni să stocheze, să partajeze şi să reutilizeze transfrontalier şi interdisciplinar datele rezultate din cercetare.

Al doilea este Parteneriatul european pentru inteligenţă artificială, date şi robotică. Pentru a oferi Europei cele mai mari beneficii de pe urma inteligenţei artificiale (IA), a datelor şi a roboticii, acest parteneriat va stimula inovarea, acceptarea şi adoptarea acestor tehnologii, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

Al treilea este Parteneriatul european pentru fotonică (tehnologii bazate pe lumină). Scopul său este de a accelera inovaţiile fotonice, de a asigura suveranitatea tehnologică a Europei, de a creşte competitivitatea economiei europene şi de a promova crearea de locuri de muncă şi prosperitate pe termen lung.

Al patrulea este Parteneriatul european pentru oţel curat – producţie de oţel cu emisii reduse de carbon. Acesta sprijină poziţia de lider a UE în transformarea industriei siderurgice într-o industrie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, servind drept catalizator pentru alte sectoare strategice.

Al cincilea este Parteneriatul european pentru “Fabricat în Europa”. Acesta va fi forţa motrice a poziţiei de lider a Europei în domeniul producţiei sustenabile în Europa, prin aplicarea principiilor economiei circulare (fără deşeuri şi altele), a transformării digitale şi a producţiei cu impact neutru asupra climei.

Al şaselea este Parteneriatul european “Processes4Planet”. Viziunea sa este ca industriile prelucrătoare europene să devină lideri mondiali în atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, cu un accent puternic pe tehnologiile cu emisii reduse de carbon, pe circularităţi, cum ar fi centrele de circularitate, precum şi pe competitivitate.

Al şaptelea este Parteneriatul european pentru mediu construit sustenabil şi centrat pe oameni (“Built4People”). Viziunea sa este asigurarea unor medii construite de înaltă calitate, generatoare de puţine emisii de carbon, eficiente din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor, cum ar fi clădiri, infrastructuri etc., care stimulează tranziţia către sustenabilitate.

Al optulea este Parteneriatul european pentru transport rutier cu emisii zero (“2Zero”). Scopul său este de a accelera dezvoltarea transportului cu emisii zero printr-o abordare sistemică, sprijinind un sistem de transport rutier neutru din punct de vedere climatic şi nepoluant.

Al nouălea este Parteneriatul european pentru mobilitate conectată, cooperativă şi automatizată. Obiectivul său este de a accelera punerea în aplicare a unor tehnologii şi servicii de mobilitate inovatoare, conectate, cooperative şi automatizate.

Al zecelea este Parteneriatul european pentru baterii: spre un lanţ valoric industrial european competitiv al bateriilor. Scopul său este de a sprijini dezvoltarea unui ecosistem european de cercetare şi inovare de talie mondială în domeniul bateriilor şi de a promova poziţia de lider a industriei europene în proiectarea şi producţia de baterii pentru următoarea generaţie de aplicaţii staţionare şi mobile.

Parteneriatul european pentru transport pe apă cu emisii zero. Obiectivul său este ca UE să conducă şi să accelereze transformarea transportului maritim şi pe căi navigabile interioare în vederea eliminării tuturor emisiilor nocive din mediu, inclusiv a gazelor cu efect de seră, a poluanţilor aerului şi a apei, prin tehnologii şi operaţiuni inovatoare.

De asemenea, Comisia a adoptat luni Memorandumuri de înţelegere pentru lansarea parteneriatelor, care îşi vor începe activitatea imediat. O ceremonie de semnare a Memorandumurilor de înţelegere va avea loc în cadrul Zilelor europene ale cercetării şi inovării din 23 iunie.

“Cooperarea este esenţială pentru a face faţă provocărilor tranziţiei verzi şi digitale a Europei. Iar tehnologiile digitale conduc această tranziţie către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară şi mai rezilientă. Cele unsprezece parteneriate, pe care Comisia şi industria le-au propus împreună astăzi, vor mobiliza resurse semnificative, în jur de 22 miliarde euro, astfel încât să putem identifica împreună inteligenţa artificială, datele, robotica şi multe alte instrumente tehnologice fiabile pentru a ne atinge obiectivele în materie de mediu şi climă, pentru un viitor mai curat şi mai sănătos”, a afirmat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a declarat: “Prin noile parteneriate, Europa se plasează în prima linie a evoluţiilor tehnologice mondiale, construind capacităţi industriale esenţiale şi accelerând dubla sa tranziţie, verde şi digitală. Ele vor contribui la plasarea Europei pe calea către neutralitate climatică până în 2050 şi către o economie circulară. Prin activitatea lor, parteneriatele vor pune accentul pe dezvoltarea tehnologiilor digitale necesare pentru sprijinirea poziţiei de lider industrial a Europei”.

Cele unsprezece parteneriate pentru care au fost adoptate luni memorandumuri de înţelegere sunt parteneriate europene aşa-numite “programate în comun” – adică parteneriate între Comisie şi, în mare parte, parteneri privaţi, dar uneori şi publici. Ele se vor desfăşura în perioada 2021 – 2030, ceea ce le va permite să genereze contribuţii pentru cele mai recente cereri de propuneri în cadrul programului Orizont Europa şi să îşi finalizeze ulterior activităţile finale.

Memorandumul de înţelegere reprezintă baza cooperării în cadrul unui parteneriat, deoarece precizează obiectivele acestuia, angajamentele ambelor părţi şi structura de guvernanţă. Parteneriatele oferă, în plus, Comisiei informaţii cu privire la temele relevante care urmează să fie incluse în programele de lucru ale programului-cadru Orizont Europa. Punerea în aplicare se desfăşoară mai ales prin intermediul programelor de lucru ale programului-cadru Orizont Europa şi al cererilor de propuneri aferente lor. Partenerii privaţi desfăşoară activităţi suplimentare care nu sunt finanţate prin programul Orizont Europa, dar care sunt incluse în Agendele strategice pentru cercetare şi inovare ale parteneriatelor şi se axează pe aspecte precum introducerea pe piaţă, dezvoltarea competenţelor sau aspecte de reglementare.

Aceste parteneriate europene “programate în comun” sunt diferite, dar şi complementare, parteneriatelor europene aşa-numite “instituţionalizate”, care sunt mai complexe, se bazează pe o propunere legislativă din partea Comisiei şi au o “structură de punere în aplicare dedicată”. La începutul acestui an, în luna februarie, Comisia a propus înfiinţarea a 10 noi parteneriate europene “instituţionalizate” între Uniunea Europeană, statele membre şi/sau industrie. Dotate cu o finanţare de aproape 10 miliarde de euro, pe care partenerii o vor suplimenta cu o sumă cel puţin echivalentă, obiectivul lor este de a accelera tranziţia către o Europă verde, neutră din punct de vedere climatic şi digitală şi de a crea condiţiile ca industria europeană să devină mai rezilientă şi mai competitivă.