Firma maghiară de amenajări interioare Zalakerámia a început desființarea fabricii sale din Romhány, care asigura cea mai mare parte a producției din Ungaria, iar tehnologia va fi transferată la fabrica sa din Cluj. Compania, deținută de austriecii de la Lasselsberger, a oprit astfel producția în Ungaria, relatează hvg.hu.
Compania anunța în mai 2023 că va avea loc o concediere colectivă la fabrica sa din Tófej, județul Zala, aproape 90% din cei peste 200 de oameni fiind disponibilizați.
Zalakerámia a declarat atunci că s-a confruntat cu provocări serioase în ultimii ani, cum ar fi explozia costurilor cu energia și cu forța de muncă sau scăderea semnificativă a cifrei de afaceri, care a generat stocuri mari de produse.
Operațiunile societății au fost îngreunate și de taxa suplimentară impusă producătorilor de argilă și ceramică arsă în februarie 2023, care a făcut, de asemenea, imposibilă realizarea investițiilor necesare.
Producția de la fabrica din Tófej a fost apoi transferată la fabrica din Romhány.
Potrivit ziarului maghiar, deși producția la Tófej a fost reluată în acest an, fabrica a fost închisă din nou în luna august și cu siguranță nu va fi în producție până în februarie.
Tehnologia va fi transferată la fabrica companiei din Cluj, ceea ce va duce practic la închiderea completă a producției din Ungaria.
Fabrica din Romhány reprezenta un standard tehnologic superior, mai scrie hvg.hu. Austriecii au făcut o investiție majoră în urmă cu câțiva ani pentru a moderniza producția. În viitor, amplasamentul va servi ca bază logistică.
Zalakerámia a înregistrat o pierdere de 2,1 miliarde de forinți în 2023, iar cifra de afaceri a scăzut de la 32 de miliarde de forinți la 12,1 miliarde de forinți. De asemenea, vânzările interne și exporturile au scăzut brusc, doar exporturile către România înregistrând o ușoară creștere.
În 2023, societatea avea doar 220 de angajați, față de 629 în anul precedent. În plus față de scăderea producției, vânzările de materii prime au scăzut dramatic.
În spatele crizei companiei se află mai mulți factori, scrie publicația maghiară. În primul rând, măsurile introduse de guvernul de la Budapesta pentru a lovi producătorii străini de materiale de construcții.
Printre acestea se numără extinderea impozitului din industria extractivă și noua lege a construcțiilor, care conferă statului drepturi de preempțiune asupra fabricilor de materiale de construcții destinate vânzării.
Pe de altă parte, atractivitatea pieței românești poate juca, de asemenea, un rol. Comerțul cu materiale de construcții și industria construcțiilor sunt în plină expansiune în România, astfel încât Lasselsberger ar putea aduce producția mai aproape de cerere.