Concediile angajaților de la stat sunt mult mai lungi decât ale celor de la privat / Cum ajung unii bugetari la câte 35 de zile de concediu de odihnă în fiecare an

Concediile de odihnă ale unor anumite categorii de bugetari sunt de aproape două ori mai mari decât durata minimă a concediului de odihnă, de 20 de zile, așa cum este prevăzută în Codul Muncii. Astfel, în anumite cazuri, se poate ajunge ca aceștia să beneficieze de câte 35 de zile lucrătoare plătite în fiecare an, în timp ce în mediul privat acordă, în cele mai multe cazuri, 21 de zile anual, după cum arată un articol publicat de platforma de recrutare e-jobs în toamna anului trecut.

„Codul muncii prevede că numărul minim de zile de concediu de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, însă marea majoritate a angajatorilor din sectorul privat acordă 21 de zile. Până în 2011 a fost în vigoare și contractul colectiv de muncă la nivel național, conform căruia numărul de zile de concediu de odihna era diferit în funcție de vechimea pe care salariatul o avea, măsura fiind aplicabilă și sectorului privat, nu doar celui public. După abrogarea acestui contract, mulți angajatori au preluat o serie de prevederi în contractele de muncă și în Regulamentele Interne. Astfel, mulți angajatori au păstrat minimul din 21 de zile de odihnă din vechiul contract colectiv unic, deși Codul muncii prevede minimul de 20 de zile lucrătoare și au creat o politică proprie de acordare a zilelor de concediu, considerată parte a pachetului de beneficii”, arată compania de recrutare.

În cazul lucrătorilor din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, concediul de odihnă este reglementat printr-un act normativ cu caracter special, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, notează avocatnet.ro. 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. 

De asemenea, există o portiță în lege pentru sporirea numărului zilelor de concediu de odihnă. Este vorba de posibilitatea de a acorda între trei și zece zile de concediu pentru condiții vătămătoare de muncă, aducătoare și de un spor de până la 15% la salariul de bază.

Zilele suplimentare de concediu sunt prevăzute și în Codul Muncii.

Astfel, un bugetar cu o vechime de peste 10 ani poate primi până la 35 de zile libere anual, așa cum au judecătorii și procurorii, potrivit articolului 79 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Dar la acest număr de zile de concediu au ajuns între timp și angajații altor instituții publice, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Institutul Național de Statistică (INS).

Astfel, potrivit Contractului Colectiv de Muncă de la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, obținut în instanță de deputatul USR, Claudiu Năsui, angajații ASF cu peste 20 de ani vechime au dreptul la 35 de zile lucrătoare de concediu anual. 

La Institutul Național de Statistică se ajunge mai ușor la 35 de zile de concediu de odihnă anual, după doar 10 ani vechime. Potrivit Acordului Colectiv semnat cu sindicatul anul trecut, funcționarii publici de la INS au dreptul la 21 de zile de concediu dacă au sub 10 ani vechime și la 25 de zile, dacă au peste 10 ani. Iar la art 28, alineatul 2 din respectivul document este prevăzut faptul că mai primesc încă 10 zile de concediu pentru că au condiții vătămătoare de lucru. 

Dacă la ASF și la INS, cele 35 de zile de concediu sunt doar pentru cei cu peste 10 sau 20 de ani de vechime, la Fisc sunt pentru toți angajații.

Cele 10 zile suplimentare, adică limita maximă prevăzută de lege, au fost acordate în 2021 tuturor salariaților ANAF, după cum au scris la vremea respectivă profit.ro și Libertatea. Șefa ANAF de la acea vreme, Mirela Călugăreanu, a semnat în 7 aprilie 2021 un ordin prin care a decis că toți cei 23.000 de angajați ai ANAF de atunci au condiții vătămătoare de lucru, drept urmare vor beneficia de un spor de 15% la salariu și de încă 10 zile de concediu de odihnă.

„Începând cu anul 2021 se acordă funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul ANAF, aparat propriu și unități subordonate, un număr de zece zile de concediu suplimentar. Personalul menționat în prezentul ordin beneficiază de zece zile de concediu suplimentare în fiecare an calendaristic în care se acordă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă în cuantum de 15% din salariul de bază”, scria în ordinul respectiv.

Sindicaliștii au spus atunci că a fost vorba de o obligație legală.

„Se acordă pentru că sunt condiții deosebite de muncă, conform DSP. Toate instituțiile au treaba asta, la ANAF s-a constatat mai târziu. La Curtea de Conturi, de exemplu, sunt 35 de zile de concediu de odihnă anual. Nu este ceva nou la ANAF”, a declarat, la vremea respectivă pentru Libertatea, Vasile Marica, liderul Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor „Sed Lex”.

Același lucru l-a susținut și Liviu Toader, președinte SindFISC, pentru Profit.ro: „Sunt prevăzute de lege. Am făcut mai multe adrese până acum la ANAF și am cerut punct de vedere și la Ministerul Muncii. Demersul a fost inițiat de sindicat în urmă cu vreo șase luni. Sunt în prezent multe instituții care acordă de mai mulți ani aceste zile de concediu. Din lege rezultă că este o obligație, că beneficiază angajații de acest drept, nu că ar fi opțional pentru instituție. Chiar aveam planificată luni o acțiune de protest, pentru care am luat toate aprobările prevăzute de lege în această perioadă, iar printre revendicări era și aceasta. Ne bucurăm, însă, că am rezolvat.” 

La toate acestea, se mai adaugă și sărbătorile legale, ceea ce face ca unii dintre angajații statului să aibă peste 50 de zile libere pe an. Astfel, Codul muncii prevede de 17 libere legale pe parcursul unui an. În acest an, 13 libere vor fi în timpul săptămânii.

Zile libere în 2025:

1 și 2 ianuarie/ miercuri și joi;
6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza/ luni;
7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul/ marți;
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române/ vineri;
18 aprilie – Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
20 și 21 aprilie – prima și a doua zi de Paști (atât cel ortodox, cât și cel catolic)/ duminică și luni;
1 mai – Ziua Muncii/ joi;
1 iunie – Ziua Copilului/ duminică;
8 și 9 iunie – prima și a doua zi de Rusalii/ duminică și luni;
15 august – Adormirea Maicii Domnului/ vineri;
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei/ duminică;
1 decembrie – Ziua națională a României/ luni;
25 și 26 decembrie – prima și a doua zi de Crăciun/ joi și vineri.

În plus, guvernul a decis recent ca ziua de 2 mai 2025 să fie liberă, care se recuperează pe 31 mai. Astfel, angajații bugetari vor avea o minivacanță de 4 zile în perioada 1-4 mai, deși primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai.

„Conform Hotărârii Guvernului, ziua de 2 mai urmează să fie recuperată de personalul din instituțiile și autoritățile publice prin prelungirea corespunzătoare a programului de lucru până la data de 31 mai 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorități și instituții publice, iar munca astfel prestată în contul zilei de 2 mai nu va fi compensată cu timp liber”, a transmis Guvernul.