Confruntată cu unul dintre cele mai „grave” deficite, Franța se pregătește să majoreze impozitele

Deficitul public al Franței, „unul dintre cele mai grave din istoria sa”, face inevitabile majorările de impozite, potrivit noului guvern, un subiect care părea tabu până în prezent pentru președintele Emmanuel Macron, potrivit AFP.

Duminică, prim-ministrul Michel Barnier a declarat că vor fi necesare „impozite direcționate asupra persoanelor fizice bogate sau asupra anumitor întreprinderi mari” pentru a contribui la redresarea finanțelor publice, care s-au deteriorat brusc și riscă să scape de sub control.

Această intenție declarată de a crește fiscalitatea, pe lângă reducerea cheltuielilor, marchează o schimbare de direcție față de politica dusă până acum de Emmanuel Macron și de guvernele sale anterioare, nu fără a-i irita pe unii macroniști.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Scăderea impozitului pe profit, eliminarea impozitului pe locuință pentru reședințele principale, transformarea impozitului de solidaritate pe avere (ISF) în impozit pe proprietate, introducerea unui impozit forfetar unic pe veniturile din capital („impozit forfetar”), scăderea impozitelor pe producție… Președintele a lansat o serie de inițiative pentru a încuraja investițiile în Franța.

Potrivit Institutului Național de Statistică (Insee), rata prelevărilor obligatorii a scăzut efectiv în Franța în ultimii ani, de la 45,3% din PIB în 2017, anul în care a fost ales Emmanuel Macron, la 43,2% în 2023.

Dialogul social

Cu toate acestea, statu-quo-ul este considerat de nesuportat în fața unor conturi publice care se prăbușesc în roșu și care au făcut din Franța ținta unei proceduri de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

„În afară de unul sau doi ani de criză excepțională în ultimii 50 de ani, avem unul dintre cele mai mari deficite din istoria noastră”, a avertizat marți noul ministru al economiei, Antoine Armand, la France Inter.

În acest context, și în ciuda avertismentului lansat de fostul economist-șef Bruno Le Maire împotriva „acestei soluții facile”, reticențele și chiar opoziția față de creșterile fiscale țintite se diminuează, chiar și la conducerea Medef.

Șeful principalei organizații patronale din Franța, Patrick Martin, s-a declarat „dispus să discute” despre o creștere a impozitelor pentru întreprinderi, cu condiția ca guvernul să facă „eforturi mult mai mari decât cele pe care (le) solicită” prin reducerea cheltuielilor și ca acest lucru să nu penalizeze investițiile și ocuparea forței de muncă.

El se va întâlni cu Michel Barnier marți după-amiază, în timp ce ministrul Antoine Armand și-a exprimat dorința de a redeschide dialogul social cu partenerii sociali, pe care îl consideră „deteriorat”.

“O politică nepopulară”

Guvernul urmează să prezinte un proiect de buget pentru 2025, posibil la 9 octombrie, după o întârziere fără precedent, cu scopul de a readuce finanțele publice. Înainte de aceasta, prim-ministrul intenționează să prezinte declarația sa de politică generală la 1 octombrie.

„Timp de șapte ani, am vrut să evităm creșterea impozitelor. Acest lucru poate avea sens, dar trebuie să îl sprijiniți cu un efort de reducere a cheltuielilor (…) altfel deficitul va exploda”, avertizează Thomas Philippon, economist și profesor la New York University, coautor al unui document al Conseil d’analyse économique privind finanțele publice.

Cu toate acestea, este exclus ca guvernul să crească impozitele tuturor. Ca și șeful guvernului, Antoine Armand a repetat că clasele de mijloc nu vor fi afectate.

Întrebat despre posibilitatea înghețării baremului impozitului pe venit, una dintre opțiunile aflate pe masă potrivit presei, acesta a reiterat că „nu vom crește impozitele celor care muncesc, care fac parte din clasa de mijloc în sens larg”, mai ales că Franța „este aproape țara din lume care impozitează cel mai mult”.

Printre alte căi explorate se numără creșterea ratei „impozitului forfetar”, o suprataxare temporară a impozitului pe profit pentru cele mai mari întreprinderi, o reducere a costului afacerilor sau a creditului fiscal pentru cercetare (CIR) etc.

Dacă guvernul pune în aplicare un plan „agresiv, dar realist”, prin restabilirea impozitului pe avere și reducerea anumitor nișe fiscale, ar obține între 10 și 15 miliarde de euro pe an, potrivit think-tank-ului Terra Nova.

„Acest guvern este condamnat la o politică fiscală și bugetară nepopulară”, spune Sylvain Bersinger, economist șef la Asterès.