Sursa foto: Ludovic MARIN / POOL / AFP
Deficitul public al Franței, „unul dintre cele mai grave din istoria sa”, face inevitabile majorările de impozite, potrivit noului guvern, un subiect care părea tabu până în prezent pentru președintele Emmanuel Macron, potrivit AFP.
Duminică, prim-ministrul Michel Barnier a declarat că vor fi necesare „impozite direcționate asupra persoanelor fizice bogate sau asupra anumitor întreprinderi mari” pentru a contribui la redresarea finanțelor publice, care s-au deteriorat brusc și riscă să scape de sub control.
Această intenție declarată de a crește fiscalitatea, pe lângă reducerea cheltuielilor, marchează o schimbare de direcție față de politica dusă până acum de Emmanuel Macron și de guvernele sale anterioare, nu fără a-i irita pe unii macroniști.
Scăderea impozitului pe profit, eliminarea impozitului pe locuință pentru reședințele principale, transformarea impozitului de solidaritate pe avere (ISF) în impozit pe proprietate, introducerea unui impozit forfetar unic pe veniturile din capital („impozit forfetar”), scăderea impozitelor pe producție… Președintele a lansat o serie de inițiative pentru a încuraja investițiile în Franța.
Potrivit Institutului Național de Statistică (Insee), rata prelevărilor obligatorii a scăzut efectiv în Franța în ultimii ani, de la 45,3% din PIB în 2017, anul în care a fost ales Emmanuel Macron, la 43,2% în 2023.
Dialogul social
Cu toate acestea, statu-quo-ul este considerat de nesuportat în fața unor conturi publice care se prăbușesc în roșu și care au făcut din Franța ținta unei proceduri de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.
„În afară de unul sau doi ani de criză excepțională în ultimii 50 de ani, avem unul dintre cele mai mari deficite din istoria noastră”, a avertizat marți noul ministru al economiei, Antoine Armand, la France Inter.
În acest context, și în ciuda avertismentului lansat de fostul economist-șef Bruno Le Maire împotriva „acestei soluții facile”, reticențele și chiar opoziția față de creșterile fiscale țintite se diminuează, chiar și la conducerea Medef.
Șeful principalei organizații patronale din Franța, Patrick Martin, s-a declarat „dispus să discute” despre o creștere a impozitelor pentru întreprinderi, cu condiția ca guvernul să facă „eforturi mult mai mari decât cele pe care (le) solicită” prin reducerea cheltuielilor și ca acest lucru să nu penalizeze investițiile și ocuparea forței de muncă.
El se va întâlni cu Michel Barnier marți după-amiază, în timp ce ministrul Antoine Armand și-a exprimat dorința de a redeschide dialogul social cu partenerii sociali, pe care îl consideră „deteriorat”.
“O politică nepopulară”
Guvernul urmează să prezinte un proiect de buget pentru 2025, posibil la 9 octombrie, după o întârziere fără precedent, cu scopul de a readuce finanțele publice. Înainte de aceasta, prim-ministrul intenționează să prezinte declarația sa de politică generală la 1 octombrie.
„Timp de șapte ani, am vrut să evităm creșterea impozitelor. Acest lucru poate avea sens, dar trebuie să îl sprijiniți cu un efort de reducere a cheltuielilor (…) altfel deficitul va exploda”, avertizează Thomas Philippon, economist și profesor la New York University, coautor al unui document al Conseil d’analyse économique privind finanțele publice.
Cu toate acestea, este exclus ca guvernul să crească impozitele tuturor. Ca și șeful guvernului, Antoine Armand a repetat că clasele de mijloc nu vor fi afectate.
Întrebat despre posibilitatea înghețării baremului impozitului pe venit, una dintre opțiunile aflate pe masă potrivit presei, acesta a reiterat că „nu vom crește impozitele celor care muncesc, care fac parte din clasa de mijloc în sens larg”, mai ales că Franța „este aproape țara din lume care impozitează cel mai mult”.
Printre alte căi explorate se numără creșterea ratei „impozitului forfetar”, o suprataxare temporară a impozitului pe profit pentru cele mai mari întreprinderi, o reducere a costului afacerilor sau a creditului fiscal pentru cercetare (CIR) etc.
Dacă guvernul pune în aplicare un plan „agresiv, dar realist”, prin restabilirea impozitului pe avere și reducerea anumitor nișe fiscale, ar obține între 10 și 15 miliarde de euro pe an, potrivit think-tank-ului Terra Nova.
„Acest guvern este condamnat la o politică fiscală și bugetară nepopulară”, spune Sylvain Bersinger, economist șef la Asterès.