sursa foto: Pexels
Guvernele din zona euro ar trebui să înăsprească politica fiscală anul viitor într-o măsură mai mare decât se preconizează în prezent, pentru a ajuta Banca Centrală Europeană în lupta sa cu inflaţia ridicată şi a evita o situaţie în care dobânzile sunt ridicate mult prea sus, a apreciat Consiliului Bugetar European (EFB), într-un raport publicat miercuri, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.
Consiliul Bugetar European este un organism consultativ independent înfiinţat pentru a evalua politica fiscală în cele 20 de ţări care au trecut la moneda euro şi a consilia Comisia Europeană.
Executivul comunitar se aşteaptă ca, în 2024, guvernele din zona euro să reducă sprijinul fiscal oferit economiei cu 0,8% din PIB, însă Consiliul Bugetar European este de părere că poziţia fiscală generală a zonei euro va rămâne una susţinătoare chiar şi după această înăsprire.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Având în vedere perspectivele macroeconomice favorabile, EFB consideră că un impuls fiscal limitat în zona euro este adecvat în 2024”, se arată în raportul anual al Consiliului Bugetar European. “În plus, scăderea inflaţiei şi a dobânzilor va oferi, în timp, mai puţin sprijin pentru finanţele publice. În absenţa unor noi evoluţii negative, o îmbunătăţire a soldului primar cu mai mult de 0,8% din PIB, cât prognozează Comisia, pare că ar fi adecvată”, se mai arată în raportul EFB.
EFB mai spune că economia zonei euro va funcţiona în apropiere de potenţialul său în 2024, iar piaţa muncii va rămâne tensionată.
“În consecinţă, 2024 ar putea foarte bine să se dovedească, ex post, ca fiind o perioadă economică bună”, subliniază EFB.
Începând de la mijlocul anului trecut, Banca Centrală Europeană a majorat rapid dobânzile pentru a contracara o inflaţie ridicată şi este interesată ca politica fiscală să nu lucreze împotriva politicii sale monetare. În acest sens, guvernele din zona euro urmează să elimine subvenţiile la energie în acest an, ceea ce ar însemna retragerea unui sprijin fiscal echivalent cu aproximativ 1,25% din PIB.
“Un impuls fiscal restrictiv ar ajuta BCE în atingerea ţintei sale de inflaţie. O politică fiscală mult prea expansivă ar implica dobânzi mai mari, cu un potenţial efect negativ asupra economiei”, susţine Consiliului bugetar european.