Consiliul Fiscal: A doua rectificare bugetară vine cu nerealizări importante la proiectele finanțate prin PNRR, de unde se revizuiesc aproape 6 miliarde lei, și cu creșteri puternice ale cheltuielilor cu dobânzile, de 4,5 miliarde lei / Probleme majore la investiții: ecart de 20,6 miliarde lei față de program

Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, a emis, joi, opinia privind a doua rectificare bugetară din acest an și subliniază că aceasta vine, în special, cu nerealizări importante la proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de unde se revizuiesc aproape 6 miliarde lei, și cu creșteri puternice ale cheltuielilor cu dobânzile, de 4,5 miliarde lei. Instituția mai arată că există probleme majore și la investiții, fiind un ecart de 20,6 miliarde lei față de ținta stabilită la prima rectificare.

Consiliul Fiscal arată că proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor totale ale bugetului de venituri și cheltuieli, de +0,8 miliarde lei. Deficitul bugetar rămâne astfel nemodificat în termeni nominali. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului bugetar este anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB de la 5,84% din PIB anterior, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 23,7 mld. lei. „CF salută intenția Guvernului de a ținti un deficit bugetar mai redus pentru acest an”.

Însă Consiliul Fiscal arată că în structura veniturilor și cheltuielilor bugetare, există modificări importante.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive mai importante ale estimărilor inițiale survin la venituri nefiscale (+6,7 miliarde lei), impozit pe profit (+1,6 mld. lei), sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,5 mld. lei).

În schimb, revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 miliarde lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei).

Pe categorii de cheltuieli bugetare, suplimentări mai importante se regăsesc la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (+4,5 mld. lei), asistență socială (+1,6 mld. lei), bunuri și servicii (+1 mld lei), cheltuieli de capital (+0,5 mld. lei), în timp ce diminuări însemnate ale alocărilor au loc la nivelul proiectelor cu finanțare din PNRR, incluzând și componenta de împrumut (-7,6 mld. lei).

Consiliul Fiscal afirmă că cea de a doua rectificare bugetară confirmă aprecierile instituției cu privire la insuficiența alocărilor pentru cele două categorii menționate mai sus, cu mențiunea că alocările suplimentare propuse prin cea de a doua rectificare bugetară însumează 2,6 miliarde lei.

CF mai subliniază că execuția bugetară la 9 luni arăta o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital. Există un ecart față de ținta propusă prin prima rectificare de circa 20,6 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an.

Totodată, există o sub-execuție și a proiectelor finanțate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart față de țintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an). În aceste condiții, chiar și presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale a.c., este posibil și chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar, arată instituția.

În plus, Consiliul Fiscal mai susține că o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash și, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010, este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie (OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022 și OUG nr. 27/2022 pentru perioada aprilie 2022 – august 2022).

Costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, în condițiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini și cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228), arată instituția.