Foto: Dreamstime
Consiliul Fiscal estimează că deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, arată cel mai recent raport anual, care ține cont de execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 și de alte date.
Raportul integral poate fi consultat AICI.
Comisia Europeană anticipează o creștere a PIB real în România de 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%. Pentru anul 2025, atât tendința, cât și ierarhia în privința vitezei de creștere se inversează, CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creșterii economice către finalul intervalului de prognoză. Factorii determinanți ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt prevăzuți a fi consumul privat, pe fondul creșterii venitului real disponibil din economie, precum și investițiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investițiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuție negativă la creșterea economică. Cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluția descendentă a ratei inflației se datorează componentei inflației de bază, anticipată să scadă gradual și, ulterior, mai lent.
În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2024 și a strategiei fiscal-bugetare 2024-2026, CF aprecia că valorile proiectate ale creșterii reale erau ușor supraestimate, agregânduse într-o evoluție de ansamblu optimistă, dar erau compensate de o subevaluare a deflatorului PIB pe orizontul de proiecție, rezultând o proiecție a PIB nominal cu un nivel ridicat de plauzibilitate. Ultimele informații arată că, pentru anul 2024, prognoza de creștere economică a Guvernului, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat și ar putea suferi revizuiri, mai degrabă descendente, în contextul noilor date de PIB publicate și al incertitudinii foarte ridicate privind evoluțiile economice interne și externe. În schimb, prognoza de primăvară a CNSP a revizuit ascendent proiecția deflatorului PIB, astfel că riscurile la adresa evoluției acestui indicator pot fi considerate echilibrate. În consecință, evoluția PIB nominal, pentru anul curent, preia riscurile evocate pentru evoluția PIB real, în sensul unui ușor optimism al proiecțiilor CNSP.
Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o țintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naționale, și de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 pp și, respectiv, 1,7 pp din PIB față de anul 2023. Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/digitalizarea ANAF (estimate de MF la 19 mld. lei) și al proiecțiilor privind absorbția fondurilor europene. De cealaltă parte, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în condițiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Având în vedere o evaluare prudentă a proiecțiilor de venituri și cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, că acesta este compatibil cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB.
Consolidarea bugetară pe termen mediu este anticipată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.
CF a apreciat că, în absența unor politici suficient de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar și creșterea gradului de colectare, balanța riscurilor este clar înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027. Totodată, CF a subliniat că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, se arată în raport.
Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior, determinat de creșterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parțial contrabalansată de dinamica peste așteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date, CF consideră că deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta și deoarece noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului.
Consiliul Fiscal (CF) este autoritate independentă, înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice. În conformitate cu LRFB, CF are printre atribuţii publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară (SFB) şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în SFB şi în bugetul anual, precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin SFB şi prin bugetul anual.