Foto: Pexels/ Pixabay
Consiliul Fiscal vede riscuri majore cu privire la continuitatea procesului de consolidare bugetară, în contextul în care instituția estimează un deficit de 5,7% în 2023, comparativ cu ținta de 4,4% asumată de Guvern, deoarece sunt probabile încasări de venituri cu circa 11,3 miliarde lei mai mici comparativ cu țintele asumate în buget, în timp ce cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB, arată opinia instituției asupra proiectului de buget pe anul 2023.
Reamintim că Guvernul discută, în ședința de joi, proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2023, proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.
Consiliul Fiscal arată că construcția bugetară pentru anul 2023 are în vedere reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale la 4,4% din PIB, respectiv cu 1,34 pp din PIB față de nivelul proiectat pentru anul 2022. Această diminuare are loc în planificarea bugetară prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.
Consiliul Fiscal susține că este de salutat intenția, foarte ambițioasă, de a duce deficitul bugetar (cash și ESA) la 4,4% din PIB în 2023 și la sub 3% din PIB în 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare). Și tot salutar este dezideratul de a duce investițiile la peste 7% din PIB în 2023 având în vedere resursele europene disponibile.
CF apreciază proiecția de PIB nominal a CNSP ca fiind realistă pe orizontul de timp considerat – cu o compensare între valorile posibil mai mari ale creșterii reale anticipate și cele aferente deflatorilor PIB. În privința pieței muncii, dacă anul 2023 oferă o perspectivă realistă, ultimii doi ani ai orizontului SFB (2024 și 2025) ar putea fi marcați, în opinia CF, de o supraestimare a dinamicii – în special în ceea ce privește numărul de angajați.
Veniturile bugetare sunt preconizate să se majoreze în anul 2023 față de anul 2022 în termeni nominali cu circa 14,1% sau cu 66,6 miliarde lei, ponderea acestora în PIB fiind anticipată să crească cu 0,9 puncte procentuale. Modificări mai importante ale categoriilor de venituri bugetare ca pondere în PIB sunt anticipate la nivelul: sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (+0,53 pp), TVA (+0,5 pp), contribuțiilor de asigurări (+0,3 pp), impozitului pe profit (+0,18 pp), impozitelor și taxelor pe proprietate (+0,14 pp), altor impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,45 pp), veniturilor nefiscale (-0,11 pp), altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (-0,09 pp).
Măsurile de politică fiscală adoptate care afectează traiectoria veniturilor bugetare se referă în principal la modificările aduse Codului Fiscal în iulie a.c. (majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%; reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent de microîntreprinderi, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro; instituirea condiției ca microîntreprinderile să aibă cel puțin un salariat; reducerea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol și industria alimentară, de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar; revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii; modificarea taxării jocurilor de noroc; modificarea bazei impozabile pentru CAS și CASS pentru salariații cu contract de muncă cu timp parțial; modificarea cotelor de impunere aplicabile la valoarea tranzacției pentru transferul dreptului de proprietate asupra construcțiilor și terenurilor, precum și eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei; excluderea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate; aplicarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a cotei reduse de TVA de 9%, atât pentru livrarea de alimente destinate consumului uman și animal, cât și pentru serviciile de restaurant și de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră; instituirea unui nou calendar privind nivelul accizelor la produsele supuse regimului accizelor armonizate).
Consiliul Fiscal afirmă că o majoritate covârșitoare a acestor măsuri acționează în direcția reducerii excepțiilor și portițelor de optimizare din regimul fiscal, abordare în favoarea căreia CF a pledat în mai multe rânduri, luând în considerare atât echitatea fiscală, cât și necesitatea de creștere a veniturilor fiscale.
Potrivit MF, impactul bugetar pentru anul 2023 al măsurilor de politică fiscală de mai sus este de circa 9,7 mld. lei (0,62% din PIB).
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 miliarde lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde lei a unor venituri fiscale.
Cheltuielile bugetare sunt proiectate să se majoreze în anul 2023 față de anul 2022 în termeni nominali cu circa 9,94% (reprezentând +54,9 mld. lei), ponderea acestora în PIB fiind preconizată să se diminueze cu 0,44 pp. În planificare, principalele surse de ajustare sunt reprezentate de cheltuielile de asistență socială (-0,7 pp din PIB), subvenții (-0,37 pp), bunuri și servicii (-0,28 pp din PIB), personal (-0,26 pp din PIB), dobânzi (-0,19 pp din PIB), alte transferuri (-0,13 pp din PIB), alte cheltuieli (-0,1 pp din PIB), în sens opus acționând proiectele finanțate din fonduri UE (+1,09 pp din PIB, cumulat pe toate categoriile de cheltuieli bugetare aferente relației cu UE) și cheltuielile de capital (+0,52 pp din PIB, în condițiile majorării cheltuielilor de apărare).
În esență, reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor (cu circa 4 mld. lei în contextul trecerii la o piață reglementată pentru energia electrică care elimină sumele plătite de la buget pentru compensare) și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asistență socială, bunuri și servicii, personal și dobânzi. Această reducere este contrabalansată parțial de majorarea substanțială a cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri europene (în special cele aferente PNRR, reprezentând +1 pp din PIB) și a cheltuielilor de capital.
Cheltuielile cu dobânzile sunt planificate să se majoreze în anul 2023 cu circa 1%, în condițiile în care dinamica estimată pentru anul 2022 față de anul precedent este estimată la circa 60%. În aceste condiții, ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB este planificată să se diminueze în anul 2023 cu circa 0,19 pp din PIB. Majorarea substanțială a acestei categorii de cheltuieli din anul 2022 este rezultatul a trei factori principali: creșterea stocului de datorie publică, majorarea ratelor de dobândă la care se contractează împrumuturile noi, respectiv reluarea unor emisiuni mai vechi de titluri de stat prin oferirea unui discount față de valoarea nominală (pentru ca randamentul acestor emisiuni să reflecte noile rate de dobândă practicate pe piață).
Cheltuielile de investiții publice totale, din surse interne și externe, sunt programate să se majoreze în anul 2023 față de nivelul estimat de MF pentru anul 2022 cu 24,9 miliarde lei (+28,6%, fiind proiectate să ajungă la 7,2% din PIB, ceea ce reprezintă +1 pp față de anul anterior), această creștere fiind susținută în principal de bugetarea sumelor pentru proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (aproape +16 mld. lei), la care se adaugă majorarea semnificativă a cheltuielilor de capital (+13,5 mld. lei., pe fondul suplimentării importante a cheltuielilor de apărare) și o creștere de dimensiuni reduse a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă (aproape +0,4 mld. lei). Pe de altă parte, sunt operate diminuări ale altor transferuri de natura investițiilor (-2,6 mld. lei) și ale proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare (-2,4 mld. lei).
CF susține că este de remarcat ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții (7,2% din PIB conform proiectului de buget), aceasta reprezentând maximul din 2009 până în prezent. De asemenea, este de apreciat și intenția de a finanța o parte importantă a cheltuielilor de investiții publice din fonduri externe.
Totuși, pe lângă utilizarea fondurilor externe, investițiile vor antrena și un volum sporit de finanțare din resurse bugetare, aspect vizibil în creșterea semnificativă a cheltuielilor de capital proiectată pentru anul 2023, punând presiune asupra deficitului bugetar, afirmă CF.
În concluzie, CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 5 miliarde lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii, de cel puțin 2 miliarde lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială, respectiv de cel puțin 2 miliarde lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.
CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB.
În aceste condiții, Consiliul Fiscal vede riscuri majore cu privire la continuitatea procesului de consolidare bugetară, potrivit construcției bugetare actuale.
Deși, proiectul de buget țintește un deficit cash de 4,4% din PIB, CF apreciază că sunt insuficiente măsuri de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ținte.