Construcții, HoReCa și curierat, printre principalele domenii pentru care companiile din România aduc personal din afara UE / Lucrătorii străini sunt „sunt mai stabili, nu absentează, au randament mai mare” / „Soluție rapidă, dar de scurtă durată”

Companiile din domenii precum construcții, HoReCa și curierat aduc cea mai multă forță de muncă din afara Uniunii Europene, în top fiind muncitori necalificați la demolarea clădirilor (13.776 de persoane), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (7.695 de persoane) și manipulant mărfuri (7.238 de persoane), potrivit datelor puse la dispoziție de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) la cererea Economedia. 

Companiile din România aleg să aducă forță de muncă din afara Uniunii Europene nu doar din lipsă de personal calificat, însă și datorită faptului că aceste persoane sunt mai stabile la locul de muncă, nu absentează, au randament mai mare și prin urmare eficiența muncii crește, a declarat pentru Economedia Ștefan Monea, key account manager Adecco România.

„Chiar dacă perioada de timp de activare a forței de muncă poate ajunge și la 6 luni, adaptarea lor durează de asemenea mai mult, iar resursele necesare gestionării acestora sunt complexe (cazare, mâncare, traducători în unele cazuri), marea majoritatea a persoanelor ajunse în țară sunt mai stabile, nu absentează, au randament mai mare și prin urmare eficiența muncii crește”, precizează reprezentantul Adecco.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Potrivit datelor IGI, printre alte categorii unde lucrează mulți străini din afara UE se numără ajutor bucătar (4.635) și vânzător la domiciliul clientului de bază (2.813).

Sursă: Inspectoratul General pentru Imigrări 

Inspectoratul mai transmite că principalele naționalități angajate de companiile din România sunt din Bangladesh (29.525), Nepal (18.653) și Pakistan (12.373).

Printre alte motive pentru care companiile vor să aducă forță de muncă din afara UE, potrivit reprezentantului Adecco, se numără:

– lipsa de personal intern (în unele județe, șomajul este sub 1%):

– lipsa forței calificate de muncă, în special în zona de construcții / HoReCa;

– fluctuația mare a angajaților din România, în special în intervalul mai – octombrie, ce aduce costuri mari angajatorilor cu recrutarea, cheltuielile necesare angajării și inducția personalului;

– lipsa de predictibilitate a salariaților, care perturbă planificarea activităților angajatorilor.

În același timp, Ana Vișian, marketing manager BestJobs este de părere că aducerea de personal din afara UE este totuși o soluție rapidă, însă de scurtă durată.

„Domeniile în care vedem o cerere constantă de forță de muncă, însă nesatisfăcută uniform din punct de vedere geografic, cu precădere în București și marile orașe centre industriale, sunt Construcțiile, HoReCa, Transport și curierat și chiar Producție în anumite ramuri. Acest deficit de forță de muncă de pe plan național, în domeniile punctuale menționate, determină angajatorii să găsească soluții rapide, dar de scurtă durată, precum importul muncitorilor și angajarea cetățenilor non-UE”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Numărul total al avizelor de muncă emise în intervalul 01.01 – 31.12.2022, în funcție de țara de origine a străinilor și după principalele funcții pentru care acestea au fost solicitate și eliberate angajatorilor:

Sursă: Inspectoratul General pentru Imigrări

Ce spun companiile din retail și platformele de food-delivery

Economedia a trimis mai multe întrebări legat de politica de angajări a cetățenilor din afara UE către retaileri și platforme de food-delivery. Publicăm mai jos punctul de vedere transmis de companii:

Lidl – „Momentan nu avem implementată nicio politică de acest fel. În cazul excepțional al cetățenilor ucrainieni, angajăm conform condițiilor legislative.”

Kaufland – „Avem colegi din 17 naționalități. Am încercat în primă fază să ne concentrăm pe forța de muncă locală și să dăm șansa oamenilor din România să vină să lucreze la noi.”

Glovo – „Glovo România nu angajează direct curieri. Lucrăm cu parteneri, companii de logistică, care angajează curierii ce colaborează cu aplicația noastră. Suntem conștienți că prin Glovo lucrează cetățeni străini și, ca platformă, nu discriminăm pe motive precum naționalitate, etnie, sex, etc. La nivel global, Glovo oferă oportunități cetățenilor străini care sunt stabiliți legal în țările în care operează și le facilitează accesul la un venit stabil și echitabil.”

Bolt Food – „Bolt Food colaborează doar cu flote partenere, care angajează livratori și nu are relații contractuale directe cu livratori individuali. Livratorii care prestează servicii pe platforma Bolt sunt contractați de flote care, la rândul lor, le facilitează accesul la aplicația Bolt Food, oferindu-le posibilitatea de a-și desfășura activitatea de curieri. Platforma Bolt Food este deschisă tuturor livratorilor, indiferent de țară, aplicația fiind disponibilă în mai multe limbi, pentru a asigura o comunicare sigură și eficientă între aceștia și utilizatori. Date fiind normele GDPR, Bolt nu colectează informații cu privire la naționalitatea curierilor. Pentru toate verticalele sale operaționale – inclusiv Bolt Food – compania Bolt cooperează cu autoritățile atunci când este necesar, fiind transparentă cu privire la taxe, contracte și forme legale de muncă”.

Contingentul de 100.000 de lucrători străini a fost epuizat în 2022

Nevoia tot mai acută de muncitori străini în România s-a observat anul trecut, când companiile au angajat 100.000 de lucrători străini, atingând contingentul stabilit de către Guvern pentru anul trecut, după cum a scris Economedia aici.

Spre comparație, în anul 2021 a fost stabilit un contingent de 50.000 de lucrători pentru a fi admiși pe piața muncii din România, dar au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit.