Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Consumul privat a salvat creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României, arată analiștii BCR (Erste) și ING, după ce Institutul Național de Statistică a publicat vineri date care arată că PIB-ul României a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier, iar în termeni reali a fost mai mare cu 0,4% față de precedentele trei luni. Datele au fost revizuite în jos, de la 0,5% cât se estima anterior.
BCR arată că principalul motor a fost consumul gospodăriilor, adăugând +2,6 puncte procentuale la creșterea PIB-ului de 0,1% an/an, urmat de formarea brută de capital fix cu o contribuție pozitivă de +1,3pp. Pe de altă parte, exporturile nete și stocurile au avut o contribuție negativă importantă în primul trimestru și au sustras -2,6pp și, respectiv, -1,6pp pentru creșterea anuală din T124.
Conform BCR, cele mai recente date disponibile arată că economia locală ar trebui să își recapete un anumit impuls în al doilea trimestru al acestui an. Vânzările cu amănuntul au avut o evoluție bună în aprilie (0,8% lună/lună și 9,5% an/an) datorită unei creșteri de două cifre la jumătatea perioadei în ceea ce privește cifra de afaceri a articolelor nealimentare. Banca crede că vânzările cu amănuntul vor continua să se extindă în T224, în parte stimulate de sărbătorile de Paște, de creșterea puternică a salariilor reale și de împrumuturile de consum.
BCR menține neschimbată prognoza de creștere a PIB-ului României pentru 2024 și 2025 la 2,6% și, respectiv, 3,9% an/an, deși consideră în continuare că aceasta este sub potențial.
Conform economiștilor BCR, consumul privat ar trebui să fie susținut de efectele întârziate ale creșterilor robuste ale salariilor reale pe fondul temperării inflației și al majorării salariului minim în iulie, de creșterea programată a pensiilor publice în toamnă și de cheltuielile publice.
Economiștii ING scriu că în România creșterea încetinește, dar perspectivele sunt mai bune. „Principala concluzie de astăzi este că, în prezent, consumul se apropie de viteza de croazieră din ”vremurile bune”. Acest lucru readuce în discuție dezechilibrele externe. Credem că această tendință va continua. Investițiile vor rămâne robuste, în timp ce cererea externă ajută puțin. Ne menținem prognoza noastră de 2,8% la sfârșitul anului”, arată economiștii.
Astfel, având în vedere o ușoară îmbunătățire a economiei europene în general, care ar trebui să se reflecte în cele din urmă în exporturile industriale românești, opinia băncii este că economia are încă perspective de creștere decentă, în ciuda începutului de an aparent slab.
„Aprofundând puțin partea de producție a economiei, industria încă slabă și serviciile pentru companii au fost o povară pentru producție. Acestea fiind spuse, în concordanță cu optimismul consumatorului arătat de vânzările cu amănuntul, se pare că consumatorii români s-au bucurat să trăiască momentul când vine vorba de divertisment. Activitățile recreative și culturale au înregistrat cea mai puternică creștere anuală în acest trimestru (+7,0%), în comparație cu alte componente, contribuind cu 0,2pp la creșterea globală, similar cu sectorul TIC”, arată banca.
Banca își menține prognoza optimistă a unei creșteri anuale de 2,8% pentru România în 2024, având în vedere un impuls foarte puternic în sectorul consumului privat, producția de noi împrumuturi se află la maxime istorice, în timp ce investițiile publice vor continua, iar cererea externă ar trebui să devină mai favorabilă.
În plus, se pare că politica fiscală va rămâne stimulativă în acest an, deoarece corectarea deficitului bugetar nu pare a fi o prioritate în actualul context electoral.