Sistemul Energetic Național este sub presiune, de zile în șir consumul ajungând să fie asigurat și cu 40% cu electricitate din import. Producția internă este total insuficientă – doar puțin peste 5.000 de MW, în timp ce consumul este de circa 8.300 MW, pentru că ne bazăm doar pe sursele tradiționale, regenerabilele eolian și solar aproape că nu contează. Astfel, doar cu aport din partea termocentralelor pe gaze și cărbune, ape și nuclear, putem să producem intern doar 5.200 MW. Restul, în acoperirea consumului, este din import. Problema este că importul se face foarte aproape la maximul rețelei și nici măcar nu este o vreme geroasă. Astfel, într-o ipoteză în care o capacitate de producție iese brusc din funcțiune (unul dintre reactoarele de la Cernavodă, de exemplu), nu știm ce să mai facem.
Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune pentru Economedia că nu avem niciun fel de risc. Mai mult, că am putea importa și mai multă electricitate, la o adică, și că deficitul de producție de acum reprezintă „greaua moștenire”. Ministrul mai spune că manifestă o prudență în ce privește rezerva din lacurile de acumulare și cu rezerva de cărbune, care sunt economisite în caz că în lunile următoare va fi mult mai frig iar consumul va fi mai mare sau au loc alte evenimente neprevăzute.
„România are o capacitate maximă de import de minim 3500MW. Se pot importa, în anumite situații, și 4000MW.
Lipsa capacității de producție pentru acoperirea consumului este cauzată de lipsa investițiilor din ultimii 30 de ani. Lucrurile s-au schimbat masiv în ultimii doi ani, Ministrul Energiei a atras 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru investiții, la care se adaugă investiții private majore cum e cea de la Mintia 1.700 MW pe gaz. Dacă vrem să avem independența energetică, trebuie să avem grijă să rămânem în UE și să nu speriem investitorii.
Teoretic, am putea importa și acum mai puțin, o perioadă, adică să producem noi mai mult, dar suntem prudenți cu rezerva din lacurile de acumulare și cu rezerva de cărbune. Le ținem în caz ca în lunile următoare va fi mult mai frig, de exemplu, iar consumul mult mai mare, sau dacă se întâmplă alte evenimente neprevăzute.
Astfel, nu există absolut niciun risc la adresa Sistemului Energetic Național, din perspectiva consumului. Recuperăm timpul pierdut prin investiții fără precedent”, a spus Sebastian Burduja, pentru Economedia.ro.
Problema cu producția de energie pe care ne mai putem baza – insuficientă – a fost subliniată de directorul Dispecerului Energetic Național, Virgiliu Ivan, care spunea recent că am ajuns periculos de dependenți de resursa regenerabilă, ceea ce e riscant pentru Sistemul Energetic Național: „Dependența noastră de surse regenerabile a crescut foarte, foarte mult. Dacă e să punem la socoteală doar centralele clasice, în prezent, pe timpul iernii, reușim să adunăm undeva la 7.000 MW putere de producție. Restul până la 9.000 în vârf de consum ar trebui să vină din regenerabile sau din import. Aceasta este realitatea, mai mult de 7.000 MW nu putem produce din nuclear, gaze, cărbune și hidrocentrale, fără regenerabile”, spunea Ivan.
Este de remarcat, am ajuns deja la importuri maxime de energie – 3.000 – 3.100 MW în condițiile în care nici măcar vremea nu este geroasă iar consumul a ajuns la doar 8.300 MW. Nu știm ce se va întâmpla când, așa cum spunea Ivan, vom avea ger și un consum intern de 9.500 MW.