Cosmin Ghita, directorul Nuclearelectrica, tine o conferinta de presa la sediul companiei, in Bucuresti, miercuri, 14 august 2019. Inquam Photos / Alexandru Busca
Procesul de refurbishment (reabilitare) a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este în derulare. Studiul de Fezabilitate este finalizat, acționarii urmează a decide pe investiție, după care urmează o perioadă de patru ani pentu a aduna sumele necesare. Acestea provin atât din fonduri proprii cât și atrase, bănci, dar și instituții externe de finanțare putând fi parteneri în acest demers. În 2027, U1 va fi oprită, timp de doi ani, pentru efectuarea tuturor lucrărilor, care sunt – susține directorul Nuclearelectrica, într-un interviu pentru Economedia.ro – cumva similare în complexitate construcției unui reactor nou.
De fapt, odată finalizate aceste lucrări, U1 va putea lucra pentru încă trei decenii. Închiderea U1, care are o putere instalată de 700 MW, va aduce un deficit semnificativ de energie pe o piață care, și așa, suferă de o criză de generare, însă oficialii Nuclearelectrica spun că, în mod sigur, se vor găsi soluții alternative pentru a acoperi penuria.
Închiderea U1 nu înseamnă concedieri în cadrul pesonalului Cernavodă, ci dimpotrivă, angajări. Compania are nevoie de specialiști, angajările pe proiect deja au început, o parte dintre ei urmând a fi trimiși la specializare în Canada, la furnizorului tehnologiei de reactor.
Cât despre gradul de integrare locală a investiției de 1,85 miliarde de euro, râmane de stabilit cât și cum în Faza a 2-a, care începe în acest an.
Economedia: Este ferm stabilită data (chiar și orientativă) la care U1 va fi oprită, pentru începerea propriu-zisă a operațiunilor de refurbishment? Explicați-ne, vă rugăm, într-un limbaj pe cât posibil mai puțin tehnic, succesiunea acestor operațiuni, cu termenele aferente? Cât va dura, în total, oprirea? Vor exista efecte privind numărul personalului angajat?
Cosmin Ghiță: Nuclearelectrica are un rol strategic la nivel național, contribuind cu 18-20% energie nucleară în totalul producției de energie, la nivel național, prin exploatarea celor două unități Candu, Unitățile 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de producție de 700 MW.
Reactoarele CANDU au o durată de viață inițială de 30 de ani. În urma unui proces de retehnologizare, această durată de viață poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce Nuclearelectrica realizează în prezent cu Unitatea 1, aceasta fiind pusă în exploatare comercială în 1996. Unitatea 2 a fost pusă în funcțiune în 2007, așadar putem discuta despre retehnologizarea Unității 2 la nivelul anului 2037.
Revenind la retehnologizarea Unitătii 1, suntem în prima etapă, începută în 2017, care se apropie de sfârșit, și în care am identificat și definit activitățile necesare pentru retehnologizarea U1, astfel încât aceasta să funcționeze încă un ciclu de viață de 30 de ani. Produsul final al acestei faze este elaborarea și aprobarea studiului de fezabilitate. Deja am convocat o AGA pentru data de 23 februarie 2022, pentru aprobarea de către acționari a deciziei finale de investiție în baza studiului de fezabilitate. Odată aprobată decizia de investiție, vom trece la dezvoltarea celei de-a doua faze a proiectului de retehnologizare.
Faza 2 cuprinde asigurarea resurselor financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a U1, pregătirea execuției activităților identificate și definite în Faza I pentru retehnologizarea U1 și obținerea tuturor aprobărilor și avizelor necesare desfășurării acestui proiect, etapă care va dura până la sfârșitul anului 2026.
Faza 3, 2027-2029, a proiectului începe odată cu oprirea Unității 1 și constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalațiile unitătii, precum și repunerea acesteia în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcționare de 30 de ani, după anul 2029.
În prezent, în paralel cu activitățile de stabilire a scopului retehnologizării și întocmirii Studiului de Fezabilitate se desfășoară activități de pregătire a Fazei II a proiectului.
Pe parcusul Retehnologizării, o parte a personalului Unității 1 va fi implicată în activitățile de retehnologizare, iar o altă parte se va pregăti în simulator pentru noile structuri operaționale ale noii unități nucleare.
De asemenea, în cadrul Fazei I a proiectului, au fost selectați 100 specialiști, care vor face parte din structura organizatorică a proiectului în Faza II. Specialiștii angajați parcurg un proces de pregătire general și specific până la începerea Fazei II a proiectului, astfel încât Faza II să demareze cu personal pregatit pentru etapele retehnologizării. În conformitate cu standardele înalte ale Nuclearelectrica, o parte din cei nou angajați va fi trimisă pentru specializare on the job în centrale din Canada care au trecut deja prin experiența retehnologizării unităților nucleare. Prin urmare, nu vor exista efecte asupra personalului Nuclearelectrica. Suntem în proces de recrutare și formare a unei noi generații de specialiști, asta implică angajări, nu reduceri de personal. Retehnologizarea unui reactor nuclear este un proiect extrem de complex, similar din puncte de vedere, construcției unui nou reactor și necesită forță de muncă.
Din punct de vedere financiar, raportat cu precădere la rolul energiei nucleare în decarbonare, cel mai recent raport cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenția Internațională pentru Energie în colaborare cu NEA OECD, arată faptul că proiectele de extindere a duratei de viață a reactoarelor nucleare existente conduc la obținerea celui mai scăzut cost al electricității nu numai dintre sursele cu emisii reduse de carbon, ci dintre toate sursele de energie (în medie 32 USD/MWh, comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană și 56 USD/MWh pentru panourile solare montate în parcuri, adică la scală mare).
Retehnologizarea Unitatii 1 înseamnă încă 30 de ani de operare după anul 2029, 5 milioane de tone de CO2 evitate anual, la aproximativ jumătate din costurile unui reactor nuclear nou.
Economedia: Cât costă întreaga operațiune (ultimele evaluări), prețuri actualizate 2021/2022 și cât aveți strâns cash – depozite la bănci pentru acest proiect? Pentru diferență ați angajat deja discuții cu instituții financiare finanțatoare? Care este orizontul de timp țintit pentru aceste împrumuturi?
Cosmin Ghiță: Conform Studiului de fezabilitate, proiectul are un cost estimat de 1,85 miliarde euro. Modalitatea de finanțare a proiectului va fi un mix între fonduri interne acumulate și fonduri contractate. Așa cum precizam anterior, în faza următoare a proiectului vom stabili resursele financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a U1, așadar structura finală de finanțare nu este încă definitivată.
Am început discuții cu băncile finanțatoare ale partenerilor canadieni. În august 2021, România a semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu Canada pentru a consolida și susține în continuare cooperarea în proiecte civile de energie nucleară, ca urmare a unei relații de 55 de ani între Canada și România în industria nucleară.
În acelasi timp, avem discuții în baza Acordului Interguvernamental cu Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor de energie nucleară, semnat în octombrie 2020, care a fost ratificat și de Parlamentul României, prin Legea nr.199/2021, având un sprijin larg si fiind adoptat cu o majoritate de voturi. De asemenea, în octombrie 2020, US Exim Bank și-a exprimat, printr-un Memorandum de Înțelegere încheiat cu Ministerul Energiei, interesul de a finanța proiecte mari de investiții în România, inclusiv de tipul celor nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari, printre acestea fiind si Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă.
Economedia: Care sunt soluțiile de păstrare relativă a cotei de piață a Nucleraelectrica în perioada în care U1 va fi oprită pentru refurbishment? Veți achiziționa atunci energie din piață pentru a efectua trading?
Cosmin Ghiță: În perioada celor 2 ani în care Unitatea 1 va fi oprită pentru retehnologizare, SNN va produce și va livra energie în SNN doar prin operarea Unității 2 CNE Cernavodă.
Economedia: Aveți discuții angajate cu industria locală, atâta câtă mai e, pentru furnizare de echipamente și servicii? Ne puteți oferi exemple de fabrici sau institute care ar putea fi furnizoare pentru Nuclearelectrica în acest proiect? Care poate fi gradul de integrare locală a sumelor acontate de refurbishmentul U1?
Cosmin Ghiță: Conform unui studiu realizat de Forumul Atomic Român (ROMATOM) în anul 2019, industria nucleară românească are capacitatea de a se implica activ în realizarea proiectelor nucleare românești. Pentru proiectul retehnologizării Unității 1 urmează să stabilim efectiv în Faza II serviciile de care avem nevoie întrucât urmează să realizăm pregătirea execuției activităților identificate și definite pentru retehnologizarea U1 în Faza I.
Economedia: În ceea ce privește furnizori externi de echipamente și servicii, de ce are nevoie Nuclearelectrica și nu poate găsi local? Sunt deja deschise discuții preliminare privind proiectul cu parteneri externi? Dați-ne câteva exemple!
Cosmin Ghiță: Există acorduri cu Candu Energy, furnizorul tehnologiei CANDU și OEM Candu (Producatorul Original al Tehnologiei Candu), însă, așa cum precizam, urmează să stabilim exact care este necesarul în etapa a doua a proiectului.
Economedia: Ne puteți face o radiografie predictivă scurt asupra pieței locale de energie în condițiile opririi U1 pentru perioada indicată de timp? Efecte, acoperirea deficitului de producție bandă?
Cosmin Ghiță: Cu siguranță că producția, de 700 MWh, aferentă Unității 1 va fi înlocuită de alte surse de energie pentru echilibrarea cererii și ofertei, în așa fel încât România să asigure necesarul de consum, similar modului în care se acoperă nevoia consumului din alte capacități atunci când Unitățile CNE Cernavodă sunt oprite în mod planificat pentru mentenanță.
Nuclearelectrica este o companie deținută majoritar de statul român și listată la bursă care operează Centrala Nucleară de la Cernavodă – două reactoare, fiecare cu o capacitate de 700 de MW ce funcționează în bandă. Anul trecut, pe fondul creșterii generalizate a prețurilor la energie, Nuclearelectrica realizat un profit de 1 miliard de lei. România are în plan să mai construiască pe amplasamentul din Cernavodă încă două reactoare, tot de câte 700 MW fiecare, și a semnat deja un acord de cooperare cu Canada și parteneri din SUA și Franța, pentru furnizare de echipamente și finanțare. Potrivit ultimelor estimări, costul U3 și 4 se apropie de 9 miliarde de euro.