Covid-19 a redus decalajul de prosperitate dintre țările bogate și cele emergente. Dar, pe termen mediu și lung, consecințele pandemiei ar putea afecta mai mult piețele emergente

Covid-19 a redus decalajul de prosperitate dintre țările bogate și cele emergente, în contextul în care țările cu o economie puternică au fost afectate la începutul pandemiei. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, consecințele ei ar putea afecta într-o mai mare măsură piețele emergente, arată un studiu Euler Hermes.

Pandemia a generat o creștere a inegalității veniturilor între țările bogate și cele sărace deoarece acestea din urmă au mai puține politici de atenuare a impactului crizei și, totodată, un acces limitat la vaccinuri. În plus, pandemia a accelerat tendințele structurale pe termen lung care nu vor fi favorabile multor economii emergente. În lumea post-Covid-19, avantajele comparative ale forței de muncă relativ ieftine – pe care s-a bazat în primul rând creșterea piețelor emergente și a celor globale – ar conta mai puțin. În acest context, calea către statutul de țară cu venit ridicat ar putea deveni mai lungă și mai dificilă pentru aceste țări.

Pentru a analiza potențialele efecte pe termen lung asupra venitului pe cap de locuitor, analiștii Euler Hermes au acordat atenție sporită riscului unei „capcane cu venituri medii”. Pe baza previziunilor de creștere economică pe termen lung pre-criză și post-criză, analiștii prognozează că până în 2029, Ungaria, România și Letonia vor avea o tranziție întârziată de câțiva ani, deși prezența lor în UE va preveni intrarea în capcana veniturilor medii. Într-adevăr, România a înregistrat o creștere constantă a venitului pe cap de locuitor până în 2019. Inițial, se prognoza că România va face tranziția către grupul țărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sursa: Penn World Table version 10.0, Euler Hermes, Allianz Research

Kazahstanul, Panama și Seychelles nu vor avea statutul de țări cu venituri mari, dar, în mod oarecum surprinzător, Turcia și Rusia ar putea atinge acest statut mai devreme decât previziunile anterioare, datorită stimulentelor fiscale. Kazahstanul ar putea avea o tranziție întârziată deoarece previziunile de dinainte de criză sugerau că va atinge statutul de țară cu venituri mari în 2029. În ceea ce privește Seychelles și Panama, dezvoltarea lor pe termen lung poate fi împiedicată de impactul Covid-19 asupra turismului și de acordul istoric privind o rată minimă a impozitului pe profit. Aceste trei țări sunt astfel cel mai expuse riscului de a fi împinse în capcana veniturilor medii de criza Covid-19.

Analiza tendințelor de recuperare pe termen lung realizată de Euler Hermes a identificat 10 țări (Argentina, Bulgaria, Columbia, Croația, Grecia, Laos, Nigeria, Slovacia, Trinidad și Tobago, Uruguay) care se află sau care vor fi prinse în capcana veniturilor medii. Multe dintre acestea au fost, sunt și vor fi incluse în grupul țărilor cu venituri medii în perioada 1950-2029. Grecia, Trinidad și Tobago au fost printre economiile care au trecut de la grupul cu venituri mari la cel cu venituri medii înainte de criza Covid-19.

Motivele pentru care unele țări rămân blocate în această capcană sunt multe, dar rolul piețelor de asigurări este esențial. Cele două țări sud-americane, Argentina și Columbia, de exemplu, au o penetrare semnificativ mai mică în asigurări decât cea mai bogată țară din regiune, Chile. În medie, în ultimii 25 de ani, diferența a fost între 1,3 pp (Argentina) și 1,7 pp (Colombia). Situația este similară în cele trei țări est-europene Bulgaria, Croația și Slovacia. Comparativ cu Cehia și Polonia (media neponderată), penetrarea asigurărilor a fost cu aproximativ jumătate de punct procentual mai mică în trecut.

În acest context, piața asigurărilor are un rol esențial. Asigurările ajută țările să depășească capcana veniturilor medii. Multe dintre acestea, care au trecut cu succes la statutul de țări cu venituri mari au piețe de asigurări puternice, iar acest lucru nu este o coincidență: piețele de asigurări contribuie în mod semnificativ la reziliență, la capacitatea crucială de a face față crizelor, facilitând astfel țărilor mai sărace posibilitatea de a scăpa de capcana veniturilor medii.

În acest context, industria asigurărilor trebuie să contribuie la eliminarea decalajelor concentrându-se pe produse mai simple, pe prevenirea riscurilor și construirea de parteneriate între sectorul public și cel privat, fie că este vorba de protecția riscurilor sau de investiții în infrastructură. Mai multe studii au demonstrat că o penetrare mai mare a asigurărilor este asociată cu o recuperare semnificativ mai rapidă și cu consecințe mai mici pe termen lung. Totodată, asigurările facilitează semnificativ accesul la credit. Furnizorii de asigurări de viață sunt intermediari financiari importanți și, prin urmare devin și o sursă importantă de capital pe termen lung care permite investiții atât la nivel macro, cât și la nivel micro.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, rămân lacune semnificative în ceea ce privește acoperirea asigurărilor. Covid-19 și creșterea asociată a conștientizării riscurilor, precum și orientarea către investiții durabile oferă o oportunitate unică de a reduce o parte dintre aceste lacune. Pentru industria asigurărilor acest lucru generează patru recomandări strategice.

În primul rând, produsele trebuie să devină mai simple și mai facile, iar procesul de digitalizare stă la baza accesibilității acestora. De exemplu, în domeniul sănătății: modelul „phygital” este în plină ascensiune și oferă posibilitatea, în special țărilor mai puțin dezvoltate, să faciliteze accesul mai multor personae la serviciile de sănătate. Cu ajutorul Big Data și a noilor tehnologii, riscurile pot fi prezise mult mai ușor și pot fi dezvoltate modele de afaceri independente de prevenire a acestora. Covid-19 a arătat că trăim într-o lume în care riscurile cresc constant. Acest lucru face ca parteneriatele între sectorul public și cel privat să fie necesare în multe domenii pentru a construi scheme adecvate de protecție a riscurilor. În ultimul rând, pivotul către sustenabilitate oferă noi oportunități de investiții cu randamente mai stabile.

Bahrain, Cehia, Estonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Arabia Saudită, Slovenia și Coreea de Sud sunt țări care au trecut cu succes de la venituri medii la venituri mari în perioada 1995-2019.  Arabia Saudită și Bahrain au urcat pe scara veniturilor mari la începutul anilor 2000, pe măsură ce prețurile petrolului de atunci au sporit veniturile fiscale și au susținut creșterea economică rapidă. Între timp, Coreea de Sud, împreună cu ceilalți tigri asiatici, este unul dintre puținele exemple de industrializare de succes care duce la bogăție. Dar cele mai multe dintre tranzițiile reușite la nivelul veniturilor mari din 1995 se regăsesc în statele membre ale UE, inclusiv Malta, Portugalia și cinci țări din centrul și estul Europei.

Pentru a scăpa de capcana veniturilor medii, reziliența devine o caracteristică din ce în ce mai importantă. Analiștii previzionează că populațiile din țările mai bogate vor fi în mare măsură imune în 2022 și se așteptă ca interacțiunea socială să revină la normal, la începutul anului viitor.

Pentru țările emergente, această etapă este încă departe, Covid-19 continuând să împiedice dezvoltarea economică în următorii doi ani. La acestea se adaugă creșterea rapidă a datoriei publice, care limitează sfera de acțiune, mai ales dacă ratele dobânzilor încep să crească în următorii ani. Acest lucru ar reprezenta, de asemenea, o povară disproporționată pentru țările mai sărace. În plus, este posibil ca pandemia să fi accelerat tendințele structurale pe termen lung, care nu vor fi favorabile multor economii emergente.

Chiar și înainte de Covid-19, disputele comerciale tot mai mari și protecționismul sporit au cauzat o încetinire a comerțului internațional. După Covid-19, comerțul ar putea fi afectat de trecerea către sustenabilitate, iar capacitatea logistică a lanțurilor de aprovizionare interconectate la nivel global este din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării. În același timp, Covid-19 a accelerat procesul de digitalizare. Big Data, inteligența artificială și automatizarea conectată vor schimba permanent modul de lucru.

Avantajele comparative ale forței de muncă relativ ieftine – pe care s-a bazat în primul rând ascensiunea piețelor emergente și a clasei de mijloc globale în ultimele decenii – ar conta mai puțin în această lume nouă. O ultimă tendință pe termen lung care merită menționată este tranziția către o economie verde, sustenabilă. Decarbonizarea economiei globale va duce la un boom investițional – mai ales în țările mai bogate. În același timp, cererea consumatorilor din aceste țări va suferi o transformare structurală. Aceștia se vor orienta către produse sustenabile, către producătorii locali, economia circulară și economia partajată, generând un impact asupra modelelor economice ale multor piețe emergente, fie că sunt furnizori de materii prime sau producători de mărfuri.

În teorie, aceasta ar fi o recomandare bună pentru factorii de decizie politică de pe piețele emergente din alte părți. De fapt, fondatorii unor instituții regionale precum ASEAN și APEC din Asia și Mercosur din America Latină au intenționat să creeze zone economice comune după modelul UE.

În practică, totuși, par să existe puține posibilități de realizare în lumea actuală. APEC și ASEAN oferă o anumită ancorare pentru piețele emergente din Asia, dar în principal în ceea ce privește aprofundarea comerțului între economiile membre respective. Dar, dincolo de comerț, valorile politice și normele instituționale semnificativ diferite, precum și conflictele transnaționale din regiune vor împiedica integrarea mai profundă și acordurile puternice care ar accelera reformele