Creșterea Poloniei, una dintre cele mai bune din UE, este susținută de consum și de fondurile europene

Polonia a înregistrat una dintre cele mai bune creșteri din Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2025, dar încă suferă din cauza scăderii investițiilor, scrie Le Monde, potrivit Rador Radio România.

Performanțele bune ale economiei poloneze nu au trecut neobservate pe 13 august, în plin „sezon al castraveților”, adică perioada în care țara funcționează mai încet, potrivit unei expresii consacrate. „Economia care se dezvoltă cel mai rapid în Europa? Cea din Polonia”, s-a bucurat premierul Donald Tusk pe rețeaua socială X, distribuind un grafic în care țara sa se clasa pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o creștere de 0,8% în al doilea trimestru din 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Acest indicator fusese publicat de Oficiul de Statistică polonez (GUS), conform căruia produsul intern brut (PIB) al Poloniei a crescut cu 3,4% față de aceeași perioadă din 2024. O primă estimare confirmată de datele oficiale publicate luni, 1 septembrie.

Puțin diferite, datele Eurostat confirmă totuși tendința, plasând Polonia în top 5 al economiilor europene cu cea mai mare creștere, cu o progresie de 3% în al doilea trimestru (ritm anual), dublu față de media UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Economia poloneză a fost incredibil de rezilientă în ultimii cinci ani, în ciuda turbulențelor”, confirmă Hanna Cichy, economist la centrul de analiză Polityka Insight. „Avem o piață internă mare și o economie foarte diversificată, orientată către export, dar fără a depinde de el.” Cu excepția anului 2020 și a căderii legate de pandemia de Covid-19, țara nu a intrat niciodată în recesiune de la aderarea la UE. Iar dacă în 2023 PIB-ul a crescut doar cu 0,1%, afectat de explozia prețurilor la energie și de incertitudinile legate de războiul Rusiei în Ucraina, el a revenit la 2,9% în 2024.

O piață internă vastă

Această rezistență se datorează în mare măsură solidității consumului gospodăriilor, care reprezintă peste 55% din PIB. Cu 37,4 milioane de locuitori, Polonia dispune de o piață internă vastă, care o face mai rezistentă la șocuri decât vecinii mai mici, precum Cehia sau Slovacia, mult mai dependente de exporturi.

În ultimele luni, calmarea inflației (2,8% în iulie), stabilizarea monedei (zlotul, care se menține în jur de 4,25 zloți pentru 1 euro din toamna lui 2023) și creșterea salariilor (+7,6% în iulie față de anul precedent, potrivit GUS) au susținut cheltuielile gospodăriilor și vânzările cu amănuntul, care au crescut cu 4,8% în iulie.

„Anul 2025 este foarte bun și costurile s-au stabilizat”, confirmă Krzysztof Jedrocha, proprietarul unui hotel de 230 de camere din centrul Cracoviei. „În 2024, am revenit la nivelul de dinaintea pandemiei în industria hotelieră a regiunii”, precizează antreprenorul, care a suferit la începutul invaziei ruse din Ucraina, în 2022, de pe urma lipsei turiștilor străini, aceștia considerând frontul prea apropiat de cel mai vizitat oraș al Poloniei.

Conjunctura favorabilă îi avantajează și pe Rafal Nogowczyk și asociatul său, care produc biciclete MTB pentru copii, marca Roko Bike, la Wisla, în masivul Beskizilor (sudul țării). Antreprenorul, care și-a creat primele prototipuri în 2021, afișează o creștere de 80% a vânzărilor într-un an, reinvestită în dezvoltarea firmei sale mici, care plănuiește să livreze 1.500 de biciclete până la sfârșitul anului prin DHL. „Acum câțiva ani, ar fi părut absurd pentru majoritatea polonezilor să investească bani într-o bicicletă pentru copii. Astăzi, din ce în ce mai mulți oameni sunt dispuși să plătească pentru echipamente de calitate”, spune acest inginer, fost participant la curse de MTB.

Celălalt combustibil al economiei poloneze îl reprezintă fondurile europene. În februarie 2024, 137 miliarde de euro din fondurile de coeziune și fondurile de redresare post-Covid-19, înghețate la sfârșitul lui 2022 de Comisia Europeană pentru nerespectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE de către guvernul precedent (PiS, conservator-naționalist), au fost deblocate. O adevărată mană cerească, salutată de Marek Gorski, președintele Confederației Lewiatan, cea mai mare organizație patronală din Polonia. Acest antreprenor, președinte al consiliului de supraveghere al grupului Ergis, companie de ambalaje, speră că aceste subvenții și credite puse la dispoziția autorităților locale și a particularilor vor „trezi” investitorii.

O coabitare conflictuală

Nivelul investițiilor în Polonia stagnează de zece ani între 16% și 20% din PIB. În 2024, acesta a coborât chiar sub pragul de 17%, plasând țara pe locul 25 din 27 de state membre, media europeană fiind de 21,2%. „Este cu adevărat prea puțin”, consideră Marek Gorski. „Este o problemă structurală a economiei poloneze”, completează Hanna Cichy. „Companiile nu au acces la finanțări ieftine. Piața de capital este slab dezvoltată, iar băncile rămân prudente.”

La aceasta se adaugă un cost al energiei încă relativ ridicat și un deficit public care ar trebui să ajungă la 6,5% din PIB în 2026. Țara alocă, de asemenea, 4,7% din PIB pentru apărare (în 2025), o cifră „nesustenabilă pe termen lung”, avertizează Hanna Cichy. Economista amintește și că coabitarea conflictuală dintre premierul de centru-dreapta, Donald Tusk, și noul președinte naționalist, Karol Nawrocki, ar putea afecta activitatea și finanțele publice. Acesta din urmă a anunțat deja că va opune veto la o creștere a accizelor pe alcool dorită de guvern.