Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR: Costul neintroducerii monedei euro digital/ BCE trebuie să proiecteze o monedă digitală care să aducă utilizatorilor indubitabil avantaje în comparație cu metodele deja existente de plată

Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, a publicat pe site-ul Opinii BNR un articol despre moneda euro digital și despre efectele neadoptării acesteia. El menționează cum a tratat subiectul noul guvernator al Băncii Italiei, Fabio Panetta, care a folosit o abordare contrafactuală, și anume, prezentarea posibilelor consecințe macroeconomice ale neadoptării unei monede digitale de bancă centrală (CBDC) în țările ce au trecut la moneda unică europenă.

Mai întâi, Cristian Bichi menționează că subiectul CBDC începe să capete o importanță societală din ce în ce mai mare, elemente tehnice ce țin de sistemele de plăți devenind, în ultimii ani, materie primă pentru alimentarea teoriilor conspiraționiste și obiect al dezbaterilor publice/politice.

Convingeri de genul că CBDC sunt proiectate special ca un instrument pentru confiscarea banilor de la proprietarii acestora și pentru controlul populației sunt împărtașite deja de numeroase persoane, atât din România, cât și din alte țări, ca rezultat al eforturilor asidue depuse pe rețelele de socializare și în mass-media de adepți ai teoriilor conspiraționiste.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Banii evoluează în timp ca instrument de plată și instituție socială, arată autorul. Astfel, băncile centrale din întreaga lume se pregătesc pentru noua era digitală, explorând potențialul emiterii de “instrumente de plată digitală alături de numerar (cash) ca un următor pas logic în evoluția banilor de banca centrală”. Legat de acest aspect, Fabio Panetta subliniează că, potrivit unui sondaj BRI din 2022, 80 de bănci centrale (din 83 analizate) sunt implicate, într-o formă sau alta, în activități legate de promovarea CBDC. Banca Centrală Europeană (BCE) este una din aceste instituții, luând recent decizia de a trece de la etapa de investigații la cea de lansare a fazei de pregătire a proiectului euro digital.

Ce presupune proiectul euro digital?

Fabio Panetta este conștient că există unele îngrijorări legate de CBDC, arată consilierul guvernatorului BNR. Unele persoane se tem că euro digital nu va avea foarte mult succes, întrucât nu este foarte clar dacă noua moneda va oferi beneficii suplimentare celor oferite de metodele de plăți deja existente. Alții consideră că euro digital va avea prea mult succes, putând afecta astfel volumul depozitele bancare tradiționale și introducând pe această cale instabilitate în sistemul financiar.

Guvernatorul Băncii Italiei răspunde astfel: “Un euro digital va fi o forma digitală de cash care va fi utilizată pentru toate plățile digitale în cadrul zonei euro, fără costuri, atât on-line, cât și off-line. El va oferi cel mai înalt nivel de protecție a vieții private de la bun început (by default)și va permite utilizatorilor să deconteze plățile instant în moneda de bancă centrală. El poate fi utilizat pentru plăți de la persoană la persoană (P2P), la punct de vânzare (POS), de comerț electronic și către guvern. Niciun instrument de plată digital existent nu oferă toate aceste trăsături.”

 Scenariul contrafactual: eforturile firmelor tehnologice de a obține dominația

Guvernatorul Panetta consideră că meritele monedei euro digitale ar trebuie evaluate pornind nu de la peisajul de plăți actual, ci de la modul în care ar putea acesta evolua în viitor, notează consilierul guvernatorului BNR. Evaluarea ar trebui să ia în considerare faptul că sistemul financiar nu va rămâne în afara revoluției digitale, că se așteaptă ca utilizarea numerarului să scadă în continuare și că marile fime/platforme de tehnologie (Apple, X, Amazon, Tencent, Paypal) au început să se extindă în sectorul plăților si urmăresc să ofere și alte servicii financiare, valorificând sfera lor de operare globală și numărul extrem de mare de clienți, arată Cristian Bichi.

Conform sublinierii guvernatorului Băncii Italiei, în prezent, un număr redus de firme internaționale, în special americane, domină piața europeană a plăților cu carduri și on-line, atât la nivel național, cât și transfrontalier. Firmele de carduri internaționale operează rețele de plăți care sunt exclusiv compatibile cu terminalele lor de la punctele de vânzare. Această stare de fapt are efecte negative asupra competiției, prin ridicarea de bariere în privința intrării și expansiunii altor potențiali competitori, și ea nu a suferit schimbări importante în ciuda intervențiilor de până acum ale autorităților de reglementare.

Prin urmare, “…dată fiind dificultatea de a utiliza cash în comerțul electronic, consumatorii sunt confruntați cu soluții de plăți dominante care lucrează bine, dar care ar putea sa nu fie adaptate suficient necesităților și preferințelor lor … Această situație duce la o complexitate și costuri ce nu sunt necesare, întrucât consumatorii sunt fortați să se bazeze pe o varietate de soluții de plată în funcție de tranzacția specifică și contrapartida implicată”. În contextul expus mai sus, este justificată “introducerea unei soluții de plăți cu adevarat publică și ușor accesibilă pentru a salvgarda competiția, a răspunde mai bine necesităților utilizatorilor și a păstra autonomia europeană”, cum ar fi euro digital, conchide consilierul guvernatorului BNR.

El mai arată că obținerea de către platformele tehnologice a unor poziții dominante în sectorul plăților implică riscuri pentru stabilitatea monetară și financiară a statelor naționale. În fața acestui fenomen, Fabio Panetta consideră că inacțiunea ar fi costisitoare și că băncile centrale trebuie să intervină prin emiterea unor monede digitale proprii (CBDC). În cuvintele sale, disponibilitatea CBDC și o reglementare efectivă, vor fi “necesare pentru a asigura competiție, dreptul la viață privată și o funcționare lină a plăților și a procesului de intermediere financiară”. În ceea ce privește BCE și băncile centrale membre, instituțiile respective se pregătesc pentru o posibilă emitere a euro digital, pentru a fi în măsură să răspundă eventualelor consecințe nedorite ale revoluției tehnologice în curs.

Intervenția se încheie cu sublinierea că scopul ultim al tuturor acestor eforturi complexe la nivel european este ca euro digital să fie în beneficiul fiecărei persoane. Cristian Bichi concluzionează că “aceasta este marea sfidare pentru BCE: să proiecteze o monedă digitală care să fie considerată de utilizatori ca aducând indubitabil avantaje în comparație cu metodele deja existente de plată. În acest context, adoptarea cu succes a euro digital va depinde, în mare măsură, și de convingerea utilizatorilor că noua monedă va asigura standarde înalte de protecție a vieții private și că afirmațiile legate de valabilitatea/utilizarea sa limitată în timp și spațiu – vehiculate frecvent în mass-media – nu sunt nimic altceva decât teorii conspiraționiste.”