Interesele divergente ale celor trei partide de coaliție, constrângerile unui deficit de maximum 7% din PIB, cheltuielile extrem de rigide ale unui stat sufocat de PSD și nevoia de investiții: acestea sunt principalele cauze ale întârzierii bugetului de stat pentru 2021. Întâlnirea de marți seară a liderilor coaliției cu președintele Iohannis a clarificat un lucru: deficitul bugetar nu poate sări de 7% din PIB, în joc fiind credibilitatea României.
Ca să înțelegem dimensiunea problemei: cererile inițiale ale ministerelor ar fi dus deficitul la 11% din PIB. Și asta în condițiile în care România e în procedura de deficit excesiv, după ce cheltuieile lăsate de guvernele PSD au deraiat țara de pe cursul normal asumat prin aderarea la UE. Efectele unei asemenea creșteri de deficit ar fi catastrofale: România ar fi imediat retrogradată de agențiile de rating, iar costurile finanțării deficitului ar crește rapid la cote nesustenabile.
Astfel, scenariul în care România se abătea de la ținta asumată de deficit a dispărut de pe masa guvernului. Asta înseamnă că guvernul trebuie să găsească soluții prin care, la venituri similare cu cele de anul trecut și cheltuieli ceva mai mari, să încheie anul cu un deficit bugetar mai mic. Or, asta nu va face decât să accentueze disensiunile politice dintre PNL, USR PLUS și UDMR, fiecare partid și ministru urmărindu-și interesele politice.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Există două soluții: fie scăderea cheltuielilor bugetare, fie creșterea veniturilor – sau un mix de politici care să vizeze ambele aspecte.
Creșterile constante de pensii și salarii în sectorul bugetar, folosite de PSD pentru a cumpăra tăcerea publicului, au făcut ca structura cheltuielilor statului să fie extrem de inflexibilă. Pe scurt: nu poate tăia nici un guvern nici pensiile, nici salariile, mai ales când PSD împinge puternic pe agenda publică subiectul creșterii lor.
Soluția este o reformă masivă în trei domenii, discutată ieri de președinte cu liderii coaliției PNL – USR PLUS – UDMR și stabilită ca prioritate legislativă absolută în Parlament.
E vorba despre reforma ANAF, reforma salarizării bugetarilor și reforma sistemului de pensii. Cele trei reforme majore vor fi realizate sub umbrela PNRR, Planul național de redresare finanțat de Comisia Europeană cu 30 de miliarde de euro.
Din programul guvernului Cîțu lipsește însă o reformă esențială: a administrației centrale și locale. Deși însuși Florin Cîțu a anunțat reforma companiilor de stat, cunoscute ca bugetofage și căpușate din greu, nu vedem încă nici un plan concret în sensul acesta. Despre curățarea administrației centrale – nici o vorbă. Ministerele continuă să plătească zeci de mii de salarii clientelei politice, armatei de rude, amante și prieteni – majoritatea aduși de PSD din 2012 și până în 2019. Cu economia gâfâind sub povara pandemiei, statul nu își mai poate permite să hrănească această armată de angajați inutili, care mută hârtii dintr-o parte în alta și sunt marea frână în calea oricărei reforme.
Exemplul cel mai bun că reforma administrației poate și trebuie făcută l-au dat trei liberali ajunși șefi de Consilii Județene: Ilie Bolojan la Bihor, Iulian Dumitrescu la Prahova și Romeo Dunca la Caraș Severin. Toți au început reforma internă, concedierea pilelor și desființarea direcțiilor inutile din instituție. Și Ciprian Ciucu a făcut primul pas la Primăria Sectorului 6, deființând o direcție care nu mai avea obiectul muncii de vreo 20 de ani.
Reforma administrației trebuie făcută rapid și are două roluri: eliberează resurse bugetare și reface încrederea mediului de afaceri în sectorul public.
Problema e legată de timp. Nu e clar dacă aceste reforme vor putea fi făcute în timp util, astfel încât să vedem rezultate încă din acest an, mai ales că unele vor duce și la convulsii sociale. Este un cost politic inevitabil, însă guvernul este în primul an de după alegeri iar presiunea alegerilor a dispărut. Din acest motiv, reformele, oricât de nepopulare ar fi ele, au o șansă în acest an, maxim anul viitor să fie făcute, după care se va intra din nou în logica de campanie pentru alegerile din 2024 și nu-și va mai asuma nimeni proiecte îndrăznețe. Până la urmă, partidele din coaliție au ajuns la putere tocmai pentru că au promis reforme, așa au primit voturile cetățenilor.
În ceea ce privește veniturile, liderii coaliției au anunțat clar că nu vor crește taxele și impozitele. Singura soluție în acest context e creșterea economică, dar și ea e pusă sub semnul întrebării de evoluția pandemiei atât în țară, cât și în UE, principalul partener comercial al României. Reforma ANAF, prin care să fie îmbunătățită colectarea veniturilor – mai ales a TVA – durează și întâmpină rezistența sistemului.
O posibilă soluție este eliminarea excepțiilor și portițelor prin care mii de contribuabili ocolesc impozitarea și distorsionează piețele pe care activează. Multe dintre aceste excepții au fost plantate în Codul Fiscal de PSD, tot pentru clientela politică, și corectarea lor ar elibera rapid sume semnificative.
Care sunt soluțiile guvernului Cîțu? Ministerul Finanțelor le-a cerut miniștrilor de linie să își refacă cererile de bugete, ceea ce va duce la tensiuni politice inerente. Fiecare ministru, mai ales cei care au în portofoliu marile lucrări de investiții precum Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, vor bani pentru proiectele promise.
Azi e așteptată o nouă discuție în guvern pe tema bugetelor cerute de ministere. Cu medierea președintelui Iohannis, e posibil ca până la finalul săptămânii viitoare să existe un acord în coaliție pe liniile mari ale bugetului.
Rezultatul va fi un buget care, în primă fază, va nemulțumi mare parte din miniștri, dublat însă de un pachet de reforme majore, cerut insistent de președintele Iohannis.
Reformele vor fi atacate însă dur de PSD, care a început anul în forță cu agenda populistă a creșterii salariilor și pensiilor și care împinge pe toate canalele predicatul ”austerității” guvernului Cîțu. E retorica obișnuită a partidului, sprijinită masiv de sindicatele de casă, și care duce la o iritare suplimentară a mediului privat, cel lovit crunt de pandemie. Discuțiile despre noi creșteri de pensii și salarii ale bugetarilor provoacă stupoare pentru zecile de mii de antreprenori și angajați din mediul privat care și-au pierdut micile afaceri sau job-urile din cauza pandemiei.
Pe scurt: ca să respecte toate constrângerile acestui an, bugetul va fi mult mai puțin darnic în investiții decât așteptările publicului, cu mare accent pe proiectele finanțate din bani europeni – care trebuie însă și ele cofinanțate. Va fi un buget de criză, cu mari presiuni sociale și care va adânci suplimentar tensiunile din coaliție.