Cum arată o casă nZEB, cu consum de energie aproape zero? Mihai Moia, ROENEF: „Nu prea se construiește la standarde”/ “Nu poți să atingi acest nivel doar dintr-o anumită măsură – anvelopezi pereți și atât”

casa nzeb

La o atingere de ecran a tabletei, rulourile cu celule fotovoltaice, automatizate, se ridică și coboară în căsuța mică cât un chioșc, adusă pe roți la Cluj la început de octombrie; este și pompă de căldură, sunt și panouri fotovoltaice – suntem într-o “casă demonstrativă”, care s-a plimbat prin mai multe orașe din țară. Specificul ei: e o casă gândită în registru “nZEB” (nearly zero energy building), un standard care presupune clădiri cu consum de energie aproape zero. Este vorba despre un proiect al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), care a realizat această căsuță folosind soluții ale companiilor membre și unde vizitatorii să poată explora soluții pentru eficiența energetică a clădirilor conforme cu standardele nZEB. Am discutat cu reprezentanții asociației despre ce înseamnă o casă nZEB și despre cum stă România la acest capitol.

Cu toate că standardul nZEB e valabil și în România încă din 2023 pentru clădiri noi și cele renovate, “nu prea se construiește la standarde”, susține Mihai Moia, director executiv Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri. Probleme mari sunt și la clădirile publice, conform datelor prezentate de asociație: deși ar trebui să avem 3% rată de renovare aprofundată în țară pe clădiri publice, ca să ne menținem pe un trend spre atingerea țintelor asumate, România e undeva abia la 0,6%.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Actul normativ care vizează aceste noi standarde a fost adoptat în 2022, iar normele metodologice au intrat în vigoare în februarie 2023. Standardul nZEB (nearly zero energy building) este un concept devenit obligatoriu în construcții: Clădiri cu consum de Energie aproape Zero, altfel spus clădiri cu performanță energetică foarte ridicată. Acesta este obligatoriu pentru toate clădirile noi, dar și pentru cele care intră în renovare majoră, în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru a familiariza publicul cu ceea ce înseamnă (relativ) noile standarde și cu soluțiile existente pe piață, Asociația ROENEF, care grupează mai multe firme din domeniu, a realizat această căsuță-model, în care a integrat soluții pe care le comercializează companiile membre ale asociației.

“Este o casă demonstrativă pe care am construit-o conform standardului care este obligatoriu în România de ceva ani. Dar noi vedem că nu prea se construiește la standarde nZEB și deja a apărut o nouă directivă de performanță energetică a clădirilor din aprilie 2024 anul acesta, care face trecerea de la nZeb la zero-emission building. Avem doi ani să transpunem directiva, deci nu avem prea mult timp la dispoziție. Nu ne mai permitem să nu construim clădiri la standarde nZEB și trebuie inclusiv să renovăm clădirile existente mai aproape de standarde, adică înspre consum aproape zero de energie, dacă se poate”, spune Mihai Moia, director executiv ROENEF.

Directiva privind performanța energetică a clădirilor adoptată în aprilie prevede că fiecare stat membru își va adopta propria traiectorie națională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035.

“Sunt foarte multe aspecte benefice care ar trebui luate în considerare atunci când vorbim de o investiție pentru o casă. Nu e ca un covrig: îl consum și gata”

Moia spune că, deocamdată, publicul, dar și specialiștii nu sunt suficient de familiarizați cu noile reglementări. Și nici nu prea știm în ce măsură construcțiile respectă aceste standarde. “Din păcate, nu prea se verifică la finalul lucrărilor componenta aceasta, calitatea de execuție. Mai este mult de lucrat. Vedem că nici nu există cunoștințe cu privire la măsurile care trebuie implementate atunci când construiești o clădire sau când renovezi una astfel încât să atingi standard nZEB. Nu poți să atingi acest standard doar dintr-o anumită măsură – anvelopezi pereți și atât. Noi vedem prin orașele prin care am mers că oamenii percep acest standard nZEB ca fiind ceva de lux, ceva foarte costisitor, pe care nu și-l permit”, spune Moia.

Ce înseamnă, de fapt, o construcție nZEB?

“Înseamnă să ajungi cu necesarul de consum de energie cât mai mic, aproape de zero. Asta înseamnă să elimini pierderile de energie prin ferestre, pereți, plafon. Asta înseamnă să ai grijă de cum îți izolezi pereții, să ai grijă ca ferestrele să fie termoizolante, să ai o calitate a aerului interior corespunzătoare, ventilație bună. Și apoi, după ce ai adus casa la un consum aproape zero de energie, trebuie să asiguri cel puțin 30% din necesar din surse regenerabile de energie”, explică Moia.

În casa nZEB demonstrativă, pereții sunt termo-izolați cu vată minerală bazaltică, există panou de fațadă ventilat, există chiar și o mansardă, care e izolată, ferestre cu un coeficient termic bun și automatizări. “Avem o pompă de căldură aer-aer, avem panouri fotovoltaice cu baterie cu sursă de stocare. Avem sisteme de umbrire la toate ferestrele, inclusiv la uși, complet automatizate. Este implementat un sistem inteligent de management al energiei – când este soare, se trag rulourile. Deci este o casă inteligentă, care este legată la o tabletă și de aici se pot gestiona toate elementele”, spune Moia.

Căsuța transportabilă are un consum mic de energie. “Am avut orașe în care nici nu am legat-o la curent. Poate să stea mai multe zile, inclusiv pe baterie, încărcată din panourile fotovoltaice”, adaugă reprezentantul ROENEF.

În cazul unei case construite de la 0, contează foarte mult zona climatică și orientarea locuinței.

Marea problemă la nivel național este cea cu privire la renovarea clădirilor existente, mai spune Moia.

“La finalul lucrărilor, când se renovează sau când se construiește ceva, Inspectorat de Stat în Construcții verifică actele – există certificat de performanță, există nZEB? Trebuie o mai mare seriozitate în acest sens și inclusiv o ambiție mai mare și atunci când renovăm clădirile. Marea problemă la nivel național este cea cu privire la renovarea clădirilor existente, că trebuie să atingem neutralitatea climatică până în 2050, ca în UE. Avem o strategie de renovare pe termen lung, 2030-2050, ca să etapizăm efortul de a renova. Deci ar trebui să avem 3% rată de renovare aprofundată în țară pe clădiri publice, ca să ne menținem pe un trend spre atingerea țintelor. Noi avem undeva la 0,6%. Din păcate, tot mai multe proiecte nu sunt de renovări aprofundate. Adică să ai în urma intervențiilor o economie de energie de 60% față de varianta inițială, să pleci de la 30% și să ajungi la 60%. Dar asta nu ne rezolvă problema. Și așa, peste câțiva ani, tot până în 2050, vom avea iar clădirile acelea pe lista celor ineficiente și le mai băgăm o dată la investiții, ceea ce nu e ok. Trebuie să-ți stabilești de la început ce ai de făcut și să investește astfel încât să rezolv problema acelei clădiri”, spune directorul ROENEF.

Acesta nu a oferit detalii legate de prețuri, dar admite că în general percepția publicului este că aceste soluții sunt foarte scumpe.

“În mod normal, trebuie să analizez lucrurile raportându-mă la durata de viață a clădirii. Am o investiție acum de 10 lei. Dar peste un an mai bag 5 lei, încă 5 lei, încă 3 lei, încă 2 lei. Și la final vezi că de fapt costurile nu sunt cele despre care credeai. Și aici nu e vorba numai despre beneficii privind factura, sunt și alte beneficii. E vorba de calitate. O clădire ineficientă energetic are impact negativ și asupra sănătății omului care trăiește în ea. Deci câștigi și pe partea de confort, și pe partea de sănătate, și pe partea de siguranță. O clădire la acest standard ar trebui să-ți ofere inclusiv protecție la incendiu, despre care nu prea se vorbești și ar trebui să se vorbească. Adică sunt foarte multe aspecte benefice care ar trebui luate în considerare atunci când vorbim de o investiție pentru o casă. Nu e ca un covrig: îl consum și gata”, consideră Moia.

În ceea ce privește posibilitățile de finanțare, Moia, fost președinte al AFM numit în 2016, amintește că a existat un program Casa eficeintă energetic, cu Administrația Fondului pentru Mediu, dar care anul acesta nu mai există. Acesta ar putea reveni din 2025.

Asociația plănuiește acum și lansarea unui “one stop shop”, un ghișeu unic, în parteneriat cu câteva Consilii Județene, dar deocamdată doar cel din Iași a aderat la această inițiativă. Ar fi vorba despre o platformă în care să se găsească oferte de servicii integrate, de la audit energetic la informații cu privire la fondurile disponibile. Acesta va deveni disponibil la final de octombrie.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: