Cum au ajuns milioane de români să fie păcăliți prin Caritas, în anii ’90. O expoziție despre prima schemă Ponzi de mari proporții din România – blocată de Primăria Cluj-Napoca, susțin organizatorii

Milioane de români au fost păgubiți în anii ’90 după ce au participat la fenomenul Caritas, prima schemă Ponzi de mari proporții din România. În speranța unor câștiguri mari și rapide, într-o perioadă dominată de sărăcie, inflație mare și frământări sociale din timpul tranziției de după Revoluție, ei și-au pus atât încrederea, cât și economiile în acest sistem. Anul acesta, fenomenul Caritas a devenit obiectul unei expoziții care trebuia să fie admirată în Cluj-Napoca, însă autorii inițiativei susțin că permisiunea de a expune le-a fost refuzată cu o zi înainte de vernisaj de către reprezentanții Primăriei.

Expoziția face o trecere în revistă a modului în care a funcționat fenomenul Caritas, fondat de un contabil brașovean, Ioan Stoica, și susținut de o publicație din Cluj și chiar de primarul de atunci, Gheorghe Funar, dar și de alte personalități ale lumii intelectuale, precum Fănuș Neagu sau Marin Sorescu.

Expoziția descrie și fenomenele și consecințele economice pe care le-a creat fenomenul Caritas. De exemplu este ilustrată creșterea fulminantă a vânzărilor magazinelor și explozia prețurilor generate de participarea la joc a clujenilor. Este, de asemenea, punctată apariția unei noi generații de antreprenori, dintre cei care au investit la începutul jocului și care au creat numeroase afaceri, dintre care unele dezastre financiare celebre: Banca Dacia Felix, Bancorex, Credit Bank etc.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Istoric vorbind, jocul Caritas s-a bazat pe modelul schemei Ponzi, adică pe o fraudă economico-financiară denumită după inventatorul ei, escrocul italian Charles Ponzi, „celebru” la începutul secolului XX, în Statele Unite, cu câțiva ani înainte de marea criză economică din 1929. Schema Ponzi presupune ca organizatorii să plătească câștigurile promise primilor investitori pentru a garanta potențialilor investitori validitatea jocului. Unul din cei mai importanți factori în menținerea jocului este ca depunătorii să nu solicite rambursarea integrală sau concomitentă a banilor cuveniți, ci să îi reinvestească în joc pentru a oferi circuitului continuitate și stabilitate.

Depinzând de surse, numărul deponenților variază între 2 și 8 milioane, totalul general acceptat fiind acela de 4 milioane de jucători, cu o estimare între 35% şi 50% din gospodăriile românești ca participante la Caritas, arată autorii expoziției. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, afirma în 1993 că circuitul financiar ajunsese la un moment dat să ruleze o treime din masa monetară a României. Doar în 1994, anul în care jocul a intrat în faliment, s-au întocmit borderouri de plată în valoare de cel puțin 1.212 miliarde de lei, în condițiile în care bugetul României era de 3.000 de miliarde.

Pentru a depune bani la Caritas, mulți depunători și-au vândut casele. Banii și casele nu au mai fost recuperate niciodată, astfel că falimentul jocului a lăsat familii întregi pe drumuri. După prăbușirea circuitului, au fost depuse aproximativ 256.000 de plângeri penale la dosar. Se estimează că în realitate numărul păgubiților este mult mai mare. Totalul pierderilor înregistrate de participanții la joc a fost de 450 de milioane de dolari. La nivelul lui 1993-1994 suma aceasta reprezenta cam 2% din produsul intern brut al României. În prezent, o asemenea sumă ar însemna în jur de trei miliarde de euro.

Fondatorul Caritas fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru fraudă, dar pedeapsa i-a fost redusă la un an și jumătate, după două apeluri. Dosarul Caritas este considerat de juriști drept cel mai mare dosar instrumentat vreodată în România: aproximativ cinci tone de documente.

Expoziția n-a primit acceptul Primăriei Cluj

re.miracolul, expoziția cu 40 de ilustrații despre cazul Caritas, realizate de artista Lucia Mărneanu, ar fi trebuit să fie accesibilă clujenilor între 6 și 20 mai, la pavilionul amplasat pe Bulevardul Eroilor. Pavilionul 10×10 este administrat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Inițiatorii expoziției afirmă că textele care însoțesc desenele sunt atent documentate și au fost verificate la nivel de conținut științific de personalul avizat al MNIT, așteptând și avizul final al Primăriei.

În urma revizuirii materialului de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, permisiunea de a expune a fost refuzată cu o zi înainte de vernisaj, primind sugestia de a găsi o altă locație pentru expoziție, afirmă aceștia.