Cum explică BNR criza prețurilor energiei în România și UE

poluare centrala energie electrica foto pexels-pixabay

Alături de Raportul asupra inflației, BNR a publicat și o casetă, care explică creșterea exorbitantă a prețurilor energiei în România și UE. Astfel, BNR motivează majorarea prețurilor prin faptul că activitatea economică și-a revenit, după ridicarea restricțiilor impuse de pandemie și a redeschiderii complete a economiilor, care au antrenat creșterea alertă a  cererii pentru gaze naturale, atât pentru generarea de energie electrică, cât și în scopuri industriale.

Pe perioada verii, această situație a fost amplificată de cererea puternică pentru producția de energie electrică, pe fondul valurilor de căldură, concomitent cu reducerea producției din surse concurente (hidro și eoliene) și manifestarea unor constrângeri la nivelul ofertei, determinate de evenimente meteorologice extreme sau de lucrări de mentenanță prelungite, amânate de pandemie.

Pe piața europeană, un factor important al ascensiunii rapide a cotațiilor gazelor naturale (până la valori maxime istorice, spre deosebire de evoluțiile din alte regiuni) a fost unul de natură conjuncturală, reprezentat de nivelul redus al stocurilor (circa 77% în luna octombrie 2021, față de aproape 95% în luna corespunzătoare din anul precedent), cauzat de o iarnă prelungită, cu temperaturi sub media sezonieră.

Mai mult, a fost inițiată procedurile de închidere a celui mai mare câmp gazifer din Țările de Jos, principalul producător din UE, producția a scăzut din cauze naturale, dar a crescut și concurența pentru gazul natural lichefiat din partea economiilor asiatice, ca urmare a planului de reducere a emisiilor de carbon, sau din cauze cu substrat geopolitic  dependența de importurile de gaze rusești și problemele de aprovizionare asociate.

În România, peisajul a fost relativ similar, cantitatea de gaze naturale din depozite fiind mult inferioară nivelului consemnat în anul anterior (circa 74%ă în luna octombrie 2021, comparativ cu 95% cu un an în urmă); în plus, și piața internă este caracterizată de un declin natural al producției, fapt care a antrenat majorarea importurilor în ultimii ani, crescând astfel expunerea la șocurile externe.

Sursa foto: BNR

În ceea ce privește avansul cotațiilor energiei electrice din a doua jumătate a anului 2021 pe piețele europene și, implicit, pe cea din România, determinantă a fost creșterea amplă a costurilor de producție pentru centralele pe bază de combustibili fosili – în speță, saltul sensibil al prețului gazelor naturale (de până la cinci ori față de aceeași perioadă a anului trecut) și al cotațiilor cărbunelui (de circa trei ori).

Un impact suplimentar a continuat să exercite creșterea prețurilor certificatelor de emisii CO2, ca urmare a măsurilor decise la nivel european în scopul accelerării tranziției către o economie verde (de exemplu, reducerea mai amplă a plafonului de emisii de carbon sau eliminarea mai rapidă de pe piață a certificatelor nefolosite; BCE, 2021).

La aceste influențe s-a adăugat diminuarea producției de electricitate a hidrocentralelor și a centralelor eoliene (determinată de precipitații reduse și lipsa vântului), care a trebuit să fie astfel compensată de generarea energiei electrice în termocentrale, confruntate deja cu probleme pe latura  costurilor de producție.

În final, creșterea exacerbată a cotațiilor energiei electrice reflectă inclusiv mecanismul specific de stabilire a prețurilor pe această piață, în contextul alinierii prețurilor tuturor unităților de producere a energiei electrice la costul marginal de producție al ultimei unități care intră în sistem pentru a acoperi cererea de energie electrică.

La nivelul UE, deși s-au făcut progrese în ultimele decenii, acoperirea cererii din surse poluante rămâne semnificativă în mixul energetic, inclusiv în cazul României.

Pe un orizont mai îndelungat, prețurile energiei de pe plan european ar putea să se stabilizeze la niveluri mai reduse, sub acțiunea dominantă a unui factor structural, respectiv accelerarea tranziției spre o economie verde la nivelul UE.

Majorarea producției de energie

Procesul presupune majorarea alertă a producției de energie electrică din surse regenerabile (concomitent cu electrificarea sistemului de încălzire a gospodăriilor populației, ceea ce implică o reducere a influenței costurilor mai mari de producție
din partea electricității bazate pe combustibili fosili. Este de așteptat ca tranziția să nu fie chiar lină, în condițiile angajării autorităților europene și a celor naționale pentru reducerea mai alertă a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE (cu 55% până în anul 2030 față de nivelul din 1990, comparativ cu ținta anterioară de 40%).

Strategia presupune renunțarea mai rapidă la centralele pe bază de combustibili fosili, în special la cele pe cărbune, și preluarea producției acestora de sursele cu emisii scăzute de carbon, precum energia nucleară sau cea produsă din surse regenerabile (hidro, eoliană, solară). Dată fiind volatilitatea producției din surse regenerabile, apariția unor dezechilibre între cerere și ofertă
este de natură să genereze noi fluctuații ample ale prețurilor în anii de tranziție.

Programele Naționale de Redresare și Reziliență au alocate sume importante pentru investiții în energia regenerabilă, alte măsuri menite să faciliteze procesul vizând: creșterea gradului de integrare a piețelor europene de electricitate (prin extinderea capacităților de interconectare), dezvoltarea mult mai rapidă a unor modalități de stocare fiabile și la costuri rezonabile a energiei electrice regenerabile, respectiv sporirea eficienței energetice la nivelul consumatorilor finali.

Cum e afectată populația

Cel mai simplu mod de evaluare a măsurii în care prețul energiei afectează consumatorul casnic are la bază structura facturii asociate acestor utilități, ponderea costurilor aferente mărfii fiind de circa 70% în cazul gazelor naturale și de aproximativ 50% în cel al electricității.

Pe fondul celor mai recente evoluții și al poverii costurilor cu achiziția mărfii, principalii furnizori de gaze naturale vor
implementa scumpiri de circa 40% în perioada octombrie-noiembrie cel puțin la nivelul contractelor aferente consumatorilor pasivi, care au primit deja notificări.

Și în cazul energiei electrice, ofertele de pe piața concurențială se plasau în luna septembrie 2021 cu circa 30% peste cele aferente contractelor încheiate la începutul anului, ceea ce sugerează că în ianuarie 2022, creșterea se va reflecta și la nivelul acestei componente din cadrul IPC. Date fiind magnitudinea scumpirilor și situația în continuare tensionată pe piețele de profil, autoritățile au adoptat mai multe măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili.

În luna septembrie a fost adoptată Legea consumatorului vulnerabil, conform căreia sunt acordate ajutoare pentru încălzire în sezonul rece consumatorilor cu venituri mici.

Cum e afectată economia

Creșterea prețurilor bunurilor energetice, precum și a prețurilor altor materii prime și materiale se vor reflecta în următoarele perioade și asupra dinamicii PIB real, într-o manieră contracționistă, cu efecte anticipat a persista cel puțin o perioadă de timp.

Impactul cumulat al creșterii prețurilor bunurilor energetice asupra dinamicii PIB real este proiectat la aproximativ -0,4 puncte procentuale în următorii doi ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.