Cum funcționează taxa pe amprenta de carbon la produsele industriale, o măsură a UE la care România se aliniază

Ca parte a tranziției „verzi” și a politicii climatice a UE, una dintre măsurile ce vor fi implementate pe tot teritoriul Uniunii este mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră care are ca scop protejarea industriilor europene de pătrunderea pe piață a mărfurilor din spații extracomunitare mai puțin preocupate de climă. O țară care nu urmărește politici climatice și nu este atât de preocupată de emisiile de carbon își permite să facă produse mai ieftine cu care poate să inunde piața europeană. Ca acest lucru să nu se întâmple iar industriile europene să nu se relocheze, UE va taxa suplimentar produsele extracomunitare a căror fabricare s-a făcut cu emisii.

Regulamentul (UE) 2023/956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) a fost adoptat și a intrat în vigoare la 16 mai 2023. Acesta vizează, pe de o parte, evitarea riscul relocării activităților industriale în afara Uniunii Europene în țări terțe care nu beneficiază de o reglementare riguroasă a impactului asupra mediului, iar pe de alta parte, pentru a echilibra prețul bunurilor achiziționate/importate din țări terțe cu cele din cadrul pieței interne a UE, în perspectiva îndeplinirii obligațiilor prevăzute de Acordul de la Paris, prin impozitarea suplimentară a mărfurilor importate din aceste țări terțe.

CBAM vizează companiile importatoare de produse considerate poluante – ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen sau amoniac. Acest mecanism va funcționa prin achiziționarea de certificate de către importatori. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS, exprimat în EUR/tonă de CO2 emis.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„CBAM reprezintă astfel un pilon important al măsurilor prevăzute la nivelul UE prin pachetul Green Deal și funcționează în practică ca o taxă indirectă corespunzătoare amprentei de carbon a mărfurilor importate din afara UE în anumite sectoare precum ciment, fontă, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte și energie electrică. Mecanismul va include și hidrogenul, unii precursori și produse derivate din sectoarele menționate”, citim despre acest mecanism în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.

Pe scurt, CBAM este un nou sistem reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a frontierei de carbon, fiind o parte esențială a pachetului „Fit for 55” (reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030).

Prin implementarea și funcționarea acestui mecanism sunt create stimulente menite să determine producătorii din afara Uniunii Europene să ia măsuri pentru reducerea emisiilor. „Confirmând faptul că a fost plătit un preț pentru emisiile de carbon generate, încorporate în producția anumitor bunuri importate în Uniunea Europeană, aplicarea CBAM va asigura faptul că prețul carbonului aferent importurilor este echivalent cu prețul carbonului aferent producției interne, nefiind astfel afectate obiectivele UE în domeniul energiei și schimbărilor climatice”, se mai arată în documentul citat.

Acest mecanism a fost creat cu scopul de a oferi condiții concurențiale echitabile între industriile din interiorul și cele care importă produse din afara UE, astfel încât ambele să plătească un preț similar al carbonului.

Prin urmare, se dorește a fi un instrument de combatere a relocării emisiilor de carbon – o situație în care industriile cu emisii mari de gaze cu efect de seră își mută producția în afara UE, către jurisdicții cu standard de politică climatică mai puțin stricte decât cele ale UE – reducând astfel emisiile de CO2 la nivel global și susținând obiectivele Acordului de la Paris.

România are mare parte din industria mare închisă sau funcționând la avarie, în parte pentru că fabricile românești nu au putut suporta impactul prețurilor mari ale energiei și în parte pentru că sunt împovărate cu ecotaxe. Ce nu se mai produce local este evident importat iar piața românească a fost inundată cu produse din țări care nu au aceste două probleme: prețuri mari ale energiei și ecotaxe.

Citește și:

Industria României la zero-net: ce aduce noul regulament european?