Cum să nu conduci o țară: Lecția maghiară despre populism, declin economic și izolare europeană

Ani întregi de populism au lăsat Ungaria mai săracă, mai coruptă și mai vulnerabilă. Premierul Viktor Orbán, liderul care se prezintă drept cel mai abil om forte al Europei, pare să-și fi atins limitele: economia este în colaps, inflația a devastat buzunarele maghiarilor, iar un rival politic tot mai puternic îi amenință dominația, scrie Reinvantage (anterior Emerging Europe).

În timp ce Europa se chinuie cu inflația și tranziția energetică, Ungaria plătește prețul unui model economic „iliberal”, construit pe relații strânse cu Rusia, investiții chineze și o administrație care răsplătește loialitatea politică, nu competența. Orbán promite „suveranitate” dar a lăsat țara dependentă energetic de Moscova, industrial de Beijing și financiar de fondurile UE – dintre care aproape 18 miliarde de euro sunt blocate, din cauza îngrijorărilor privind statul de drept.

Prețul prieteniei cu Putin

Ungaria este singura țară din UE și NATO care combină energia rusească și tehnologia nucleară cu fabricile chinezești de baterii, menite să alimenteze industria auto germană. Această ecuație geopolitică bizară sintetizează direcția politică a lui Orbán: un amestec de sfidare a Bruxelles-ului, izolaționism strategic și dependență economică de regimuri autoritare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Când Ucraina a întrerupt acordul de tranzit al gazului cu Rusia în ianuarie, guvernul de la Budapesta a intrat în panică și a cerut garanții energetice din partea UE înainte de a accepta noile sancțiuni. Într-o ironie amară, liderul care clamează suveranitate absolută se zbate pentru ajutor european, în timp ce economia internă este sufocată de inflație – peste 25% în 2023, cea mai mare din Uniune.

Populism fiscal fără acoperire

Strategia internă a lui Orbán? Generozitate populistă și vinovați externi. Guvernul alocă 6,2% din PIB pentru măsuri de sprijin familial – un record internațional, după cum se laudă autoritățile – de la scutiri de taxe pentru mamele cu trei copii, până la credite și subvenții pentru achiziția de mașini de familie. Problema? Bugetul nu mai face față: deficitul este între 4,6% și 4,9% din PIB, iar datoria publică ajunge anul acesta la 74% din PIB. Bruxelles-ul a activat deja procedura de deficit excesiv, o măsură care trage un semnal de alarmă oficial asupra risipei guvernamentale.

Ca o lovitură suplimentară, 1 miliard de euro din fondurile europene înghețate a expirat definitiv la final de 2024 – bani pierduți irecuperabil.

Oligarhi și corupție sistemică

Dar poate cel mai grav efect al epocii Orbán este erodarea instituțiilor. În 2024, Ungaria a fost desemnată cea mai coruptă țară din UE, potrivit Indexului de Percepție a Corupției. Se estimează că achizițiile publice sunt „umflate” cu 20–25% din cauza corupției – un simptom al sistemului de „Orbanomics”, unde fidelitatea față de partid contează mai mult decât eficiența economică.

În timp ce guvernul încurajează investițiile străine (precum fabricile BMW sau BYD), antreprenorii locali sunt tot mai vocali împotriva unui sistem care le ignoră nevoile și le sufocă inițiativa. Pentru un regim care se declară patriotic, Orbán favorizează mai degrabă multinaționalele decât capitalul autohton.

Răscoala lui Péter Magyar

Pe acest fond de criză a apărut Péter Magyar, fost insider Fidesz și fost soț al fostei ministre a Justiției Judit Varga. Acesta s-a transformat în avertizor de integritate și liderul unei mișcări anti-corupție. Partidul său, TISZA, a obținut 30% la alegerile europarlamentare, devenind principala forță de opoziție.

Magyar capitalizează pe nemulțumirile reale ale populației: în 2024, doar 4% dintre maghiari au declarat că situația lor financiară s-a îmbunătățit. După ani de retorică despre „războaie culturale” și „dușmani ai națiunii”, ungurii par mai preocupați de salarii și prețuri decât de discursurile patriotarde.

Lecția maghiară

Orbán a promis că „2025 va fi cel mai bun an din istoria Ungariei”, cu o creștere economică de 3–6%. Prognoza reală: 0,8%. Un decalaj atât de mare încât chiar și consilierii săi se îndoiesc de realismul promisiunilor.

Experimentul maghiar de „democrație iliberală” a devenit, în fapt, o economie iliberală: una în care loialitatea politică contează mai mult decât meritul, unde izolaționismul strategic paralizează dezvoltarea internă, iar măsurile populiste pe termen scurt creează probleme structurale pe termen lung.

Pentru orice lider populist din Europa Centrală și de Est, Budapesta ar trebui privită ca un avertisment. Gravitația economică nu iartă – nici măcar pe cei care cred că pot reinventa regulile democrației liberale.