Ani întregi de populism au lăsat Ungaria mai săracă, mai coruptă și mai vulnerabilă. Premierul Viktor Orbán, liderul care se prezintă drept cel mai abil om forte al Europei, pare să-și fi atins limitele: economia este în colaps, inflația a devastat buzunarele maghiarilor, iar un rival politic tot mai puternic îi amenință dominația, scrie Reinvantage (anterior Emerging Europe).

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

În timp ce Europa se chinuie cu inflația și tranziția energetică, Ungaria plătește prețul unui model economic „iliberal”, construit pe relații strânse cu Rusia, investiții chineze și o administrație care răsplătește loialitatea politică, nu competența. Orbán promite „suveranitate” dar a lăsat țara dependentă energetic de Moscova, industrial de Beijing și financiar de fondurile UE – dintre care aproape 18 miliarde de euro sunt blocate, din cauza îngrijorărilor privind statul de drept.

Prețul prieteniei cu Putin

Ungaria este singura țară din UE și NATO care combină energia rusească și tehnologia nucleară cu fabricile chinezești de baterii, menite să alimenteze industria auto germană. Această ecuație geopolitică bizară sintetizează direcția politică a lui Orbán: un amestec de sfidare a Bruxelles-ului, izolaționism strategic și dependență economică de regimuri autoritare.

Analize Economedia

auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania

Când Ucraina a întrerupt acordul de tranzit al gazului cu Rusia în ianuarie, guvernul de la Budapesta a intrat în panică și a cerut garanții energetice din partea UE înainte de a accepta noile sancțiuni. Într-o ironie amară, liderul care clamează suveranitate absolută se zbate pentru ajutor european, în timp ce economia internă este sufocată de inflație – peste 25% în 2023, cea mai mare din Uniune.

Populism fiscal fără acoperire

Strategia internă a lui Orbán? Generozitate populistă și vinovați externi. Guvernul alocă 6,2% din PIB pentru măsuri de sprijin familial – un record internațional, după cum se laudă autoritățile – de la scutiri de taxe pentru mamele cu trei copii, până la credite și subvenții pentru achiziția de mașini de familie. Problema? Bugetul nu mai face față: deficitul este între 4,6% și 4,9% din PIB, iar datoria publică ajunge anul acesta la 74% din PIB. Bruxelles-ul a activat deja procedura de deficit excesiv, o măsură care trage un semnal de alarmă oficial asupra risipei guvernamentale.

Ca o lovitură suplimentară, 1 miliard de euro din fondurile europene înghețate a expirat definitiv la final de 2024 – bani pierduți irecuperabil.

Oligarhi și corupție sistemică

Dar poate cel mai grav efect al epocii Orbán este erodarea instituțiilor. În 2024, Ungaria a fost desemnată cea mai coruptă țară din UE, potrivit Indexului de Percepție a Corupției. Se estimează că achizițiile publice sunt „umflate” cu 20–25% din cauza corupției – un simptom al sistemului de „Orbanomics”, unde fidelitatea față de partid contează mai mult decât eficiența economică.

În timp ce guvernul încurajează investițiile străine (precum fabricile BMW sau BYD), antreprenorii locali sunt tot mai vocali împotriva unui sistem care le ignoră nevoile și le sufocă inițiativa. Pentru un regim care se declară patriotic, Orbán favorizează mai degrabă multinaționalele decât capitalul autohton.

Răscoala lui Péter Magyar

Pe acest fond de criză a apărut Péter Magyar, fost insider Fidesz și fost soț al fostei ministre a Justiției Judit Varga. Acesta s-a transformat în avertizor de integritate și liderul unei mișcări anti-corupție. Partidul său, TISZA, a obținut 30% la alegerile europarlamentare, devenind principala forță de opoziție.

Magyar capitalizează pe nemulțumirile reale ale populației: în 2024, doar 4% dintre maghiari au declarat că situația lor financiară s-a îmbunătățit. După ani de retorică despre „războaie culturale” și „dușmani ai națiunii”, ungurii par mai preocupați de salarii și prețuri decât de discursurile patriotarde.

Lecția maghiară

Orbán a promis că „2025 va fi cel mai bun an din istoria Ungariei”, cu o creștere economică de 3–6%. Prognoza reală: 0,8%. Un decalaj atât de mare încât chiar și consilierii săi se îndoiesc de realismul promisiunilor.

Experimentul maghiar de „democrație iliberală” a devenit, în fapt, o economie iliberală: una în care loialitatea politică contează mai mult decât meritul, unde izolaționismul strategic paralizează dezvoltarea internă, iar măsurile populiste pe termen scurt creează probleme structurale pe termen lung.

Pentru orice lider populist din Europa Centrală și de Est, Budapesta ar trebui privită ca un avertisment. Gravitația economică nu iartă – nici măcar pe cei care cred că pot reinventa regulile democrației liberale.