Sursa foto: Pixabay/Peggy und Marco Lachmann-Anke
Nomazii digitali care vor să lucreze în România vor trebui să îndeplinească o serie de condiții, precum un contract de muncă cu un angajator din afara țării noastre și că își pot desfășura activitatea cu ajutorul tehnologiei telecomunicațiilor, arată un proiect de lege pregătit de deputatul USR PLUS Diana Buzoianu. Economedia a scris deja despre acest proiect aici.
„Această propunere legislativă este parte dintr-o suită de măsuri economice menite să redreseze întreaga economie a țării; în acest sens, viza pentru nomazii digitali nu este un instrument singular, ci reprezintă începutul unei deschideri economice a României”, afirmă inițiatorul proiectului de lege.
Potrivit Dianei Buzoianu, reglementarea nomazilor digitali în România are ca scop atragerea unui număr mai mare de persoane din state terțe care să continue să muncească de la depărtare în statele terțe, dar care să cheltuiască resurse financiare în România.
Nomazii digitali vor fi definiți ca fiind acei străini care sunt angajați cu un contract de muncă la o companie înregistrată într-un stat în afara României sau străinii care desfășoară activități economice printr-o companie înregistrată de aceștia în afara României și pot desfășura aceste activități de la distanță prin folosirea tehnologiei telecomunicațiilor.
Străinii trebui să demonstreze faptul că se încadrează într-una dintre cele 2 categorii menționate în definiția reglementată prin lege, dar și faptul că au avut un venit lunar peste venitul mediu din România în ultimele 6 luni înainte de depunerea dosarului, precum și pe toată perioada valabilității vizei.
Legea va cere și obligația nomazilor digitali de a avea asigurare de sănătate pe perioada valabilității vizei, precum și obligația de a depune cazierul judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică eliberat de autorităţile din țara de origine sau reședință, dar și dovada asigurării condițiilor de cazare.
În plus, trebuie făcută dovada contractului de muncă încheiat cu un angajator din afara României sau existența unei companii proprii înregistrată de cel puțin un an. În oricare dintre cele două cazuri, nomadul digital trebuie să poată demonstra că activitatea desfășurată de acesta poate fi realizată prin folosirea tehnologiei telecomunicațiilor.
Proiectul de act normativ prezent prevede astfel includerea unui scop suplimentar pentru categoria specifică de vize de lungă ședere pentru „alte scopuri”. În permisul de şedere temporară acordat nomadului digital se va înscrie menţiunea „nomad digital”.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, datorită evoluției rețelelor de internet, tehnologiei folosite în piața muncii, a economiei digitale, precum și datorită costurilor favorabile de călătorie, a crescut, în ultimii ani, popularitatea activității în regim de telemuncă (remote) la o scară din ce în ce mai mare.
La nivel european, dar și internațional, un număr în creștere de state au implementat instrumentul vizei pentru nomazii digitali, instrument menit să atragă străini care să trăiască și să consume resurse financiare în statul respectiv. Conceptul legislativ a prins și mai multă tracțiune în contextul COVID, perioadă în care statele aflate și în criză economică au implementat instrumente de atras resurse financiare în economia statului cu scopul de a depăși această perioadă dificile.
Așadar, termenul de ,,nomad digital” a apărut pentru a defini acea categorie de angajați care muncesc de la depărtare pentru un angajator înregistrat într-un stat, dar care doresc să locuiască și să călătorească într-un alt stat în timp ce desfășoară activitatea de telemuncă. În timp, în urma reglementării legislative a acestui fenomen, au ajuns să fie asimilați conceptului de nomazi digitali inclusiv persoanele care au înregistrată o companie, dar pot și își doresc să realizeze activitatea economică de la distanță, ei locuind sau călătorind într-un alt stat față de cel în care au înregistrată activitatea companiei.
„În România, viteza internetului și securitatea spațiului cibernetic contribuie la un mediu prielnic pentru relocarea profesioniștilor a căror activitate economică depinde de resursele și instrumentele TIC. Bucureștiul și România se clasează drept lideri în clasamentul locațiilor pentru desfășurarea muncii de la distanță prin tehnologii digitale. Totodată, din Indexul Muncii de la Distanță (Remote Work Index), reiese faptul că București se situează pe primul loc în lume din acest clasament, urmat de Houston, Las Vegas și Atlanta. Aceste evaluări au luat în considerare factori precum: securitatea și viteza rețelelor de internet (52 Mbps) pentru care București este pe locul 4, numeroasele oportunități de muncă la distanță, costurile scăzute de trai, prețul unui calculator și costurile serviciilor de livrare.
Acest cumul perfect de caracteristici reprezintă motivul pentru care România prezintă un potențial real de a atrage nomazii digitali, iar odată cu ei, și resurse financiare intrate în economia națională. Toate acestea în condițiile în care se va reglementa regimul juridic al vizelor pentru nomazii digitali”, arată proiectul de lege.
Numeroase state au demarat așa-numitul programul de viză pentru nomazii digitali, reprezentând, în esență permisul de ședere ce poate fi prelungit până la un an. Printre statele care au aplicat instrumentul pentru nomazii digitali conform prevederilor europene se numără și Germania, Estonia, Republica Cehă, Portugalia, Croația, Norvegia și unele state non-membre UE precum Costa Rica, Georgia, Dubai, Insulele Cayman, Bermuda, Barbados, Antigua și Barbuda, Mexic, Australia și Thailanda.
În 2018 numărul nomazilor digitali din întreaga lume este estimat a fi aproximativ de 4,8 milioane de persoane, în același timp un număr de 17 milioane aspirând să capete acest status în viitor. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, numărul nomazilor digitali a crescut de la 5 milioane în 2018 până la 7 milioane de persoane în 2019. În cadrul acestei categorii de profesioniști se încadrează în general persoane ale căror venituri sunt de aproximativ 75.000 de dolari. Aceștia profesează în domenii precum sectorul creativ, domeniul IT&C, sau marketing.