Dan Șucu (Mobexpert), Președinte Confederația Patronală Concordia / Sursa foto: Confederația Patronală Concordia
Confederația Patronală Concordia a lansat un pachet de măsuri pentru relansarea și creșterea economică a României.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În acest pachet sunt propuse reforme structurale în șapte domenii strategice: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică.
Mesajul principal al patronatelor este că România se află într-un „moment de inflexiune” și trebuie să aleagă între un model bazat pe taxe și investiții blocate sau unul axat pe modernizare și competitivitate.
În ceea ce privește Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), deși guvernul ia în calcul reducerea acestuia la 0,5% în 2026, Concordia consideră că măsura este insuficientă. IMCA de 0,5% în 2026 înseamnă doar înjumătățirea problemei, susțin reprezentanții confederației.
“Unde e normalitatea, ca principiu? O frână mai mică, rămâne frână”, a spus Dan Șucu, Președintele Confederației Patronale Concordia la conferința de presă în care a fost prezentat planul de relansare.
Potrivit Concordia, eliminarea totală a acestui impozit ar elibera în economie între 1,3 și 1,5 miliarde de lei, fonduri care ar putea fi direcționate către investiții productive în sectoare precum IT&C, producție și transporturi. Totodată, patronatele solicită menținerea cotei unice și un calendar de predictibilitate, cerând ca orice modificare fiscală să fie anunțată cu cel puțin 6 luni înainte.
“Dacă vorbim de IMCA și de utilitatea ei, în condiția în care tu pierzi 9 miliarde din TVA și modul în care te comporți după ce pierzi acești 9 miliarde din TVA…E notorie, de exemplu, în industria Horeca informația că un restaurant important din București facturează el însuși, singur, mai mult decât toate restaurantele dintr-un județ cum este județul Giurgiu, iar ministerul de Finanțe, merge acum prin ANAF, să îl verifice tot pe ăla să vadă dacă în loc de 100 poate să îi ia 105, prin cine știe ce interpretări ale legii, în loc să îi caute pe ăia 1.000 care lipsesc. Asta e problema. Degeaba facem digitalizare dacă nu avem de partea cealaltă o autoritate și o dorință de a intra și a pune lucrurile la punct. 30% pierderi din TVA este enorm, în condițiile în care bulgarii de lângă noi au 8,6%. Aici e o chestiune de voință.”, a mai declarat Dan Șucu.
Coaliţia de guvernare, reunită miercuri la Palatul Victoria, a anunţat că a ajuns la un acord în privinţa creşterii salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026. De asemenea, s-a stabilit reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 şi eliminarea acestuia din 2027. Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecţia bugetară de anul viitor.
Digitalizarea ANAF și reducerea birocrației
Patronatele estimează că o digitalizare reală a ANAF și implementarea unei platforme unice de raportare ar putea reduce timpul de conformare pentru firme cu până la 40%. Mai mult, reducerea deficitului de încasare a TVA cu doar 5 puncte procentuale ar aduce anual 1,4 miliarde de euro la bugetul statului.
Patronatele cer o plasă de siguranţă pentru unele întreprinderi, în perioadele lor mai dificile, dacă va fi majorat salariul minim
Creşterea salariului minim trebuie condiţionată de crearea unei plase de siguranţă în perioadele dificile ale unor întreprinderi, amai spus Dan Şucu.
“Creşterea salariului minim trebuie condiţionată de crearea unei plase de siguranţă în perioade dificile ale unor întreprinderi. Situaţia în piaţă este relativ simplă pentru că exact industriile care depind foarte mult de salariul minim sunt cele mai afectate în momentul de faţă de această repoziţionare economică. Dacă vorbim de HoReCa, de industria mobilei, de industria textilă şi de alte industrii care sunt extrem de mult legate de salariul minim, cu siguranţă acestrea sunt cele mai afectate. În ultimii patru ani salariul minim a crescut cu aproape 80% în condiţiile în care productivitatea a crescut sub 20%. Diferenţa dintre ele se duce în preţuri, în inflaţie, în lipsă de competitivitate. Asta e realitatea”, a spus Şucu.
El crede că România se poate inspira dintr-un model german.
“Noi solicităm noi ca înainte de deciziile de mărire a salariului minim, să creăm împreună o plasă de siguranţă, să recreăm ideea de Kurzarbeit (program guvernamental de sprijin, inspirat din modelul german – n.r.), în aşa fel încât în perioadele dificile ale unor întreprinderi, acestea să fie ajutate, să aibă pe o anumită perioadă şomaj tehnic sau variante mai favorabile, pentru a nu fi în situaţia de a pune lacătul”, a adăugat preşedintele Concordia.
Șucu a spus și în ce condiții poate fi acordat acest sprijin
“Sunt perioade în care lucrurile merg foarte bine, sunt perioade în care lucrurile merg mediu şi sunt şi perioade în care lucrurile merg rău. Noi cerem o plasă de siguranţă pentru întreprinderile care au activat în piaţă, care şi-au adus o contribuţie serioasă la buget, care au plătit taxe cel puţin trei ani şi care pot să treacă şi printr-o perioadă mai dificilă”, a arătat Dan Şucu.
Impactul economic așteptat
Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:
- Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții
- Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual
- Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%
- Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă
„Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” a adăugat Mihai Matei, vicepreședinte al Confederației Patronale Concordia.
