Sursa foto: Princeton University
Daniel Kahneman, psihologul laureat al Premiului Nobel care a fost pionierul teoriilor din domeniul economiei comportamentale, a murit, la vârsta de 90 de ani, scriu CNN și The Guardian.
El a murit liniștit miercuri, potrivit unui comunicat al Universității Princeton, la a cărei facultate se alăturase în 1993. Cauza morții sale nu a fost precizată.
Kahneman, care a scris, de asemenea, best-seller-ul „Thinking, Fast and Slow”, a contribuit la demitizarea ideii conform căreia comportamentul oamenilor este condus de luare rațională de decizii, iar în schimb se bazează adesea pe instinct.
„Danny a fost un gigant în domeniu”, a declarat în comunicat Eldar Shafir, un fost coleg de la Universitatea Princeton. „Multe domenii din științele sociale pur și simplu nu au mai fost la fel de când a intrat el în scenă. Ne va lipsi foarte mult”.
Kahneman s-a născut la Tel Aviv în 1934, dar părinții săi francezi s-au întors acasă, la Paris, când el avea trei luni.
Șase ani mai târziu, pe când Kahneman termina clasa întâi, naziștii au invadat Franța, iar familia sa a fost obligată să poarte steaua galbenă care îi marca pe evrei pentru deportările în masă în lagărele de concentrare.
Tatăl său, un chimist cercetător, a fost capturat, dar apoi eliberat, iar familia a fugit în Franța neocupată și și-a petrecut restul războiului ascunzându-se. Tatăl său a murit în 1944, iar Kahneman, în vârstă de 12 ani, s-a mutat cu mama sa în Palestina, aflată sub stăpânire britanică, doi ani mai târziu, chiar înainte de crearea statului Israel.
Kahneman a studiat matematică și psihologie la Universitatea Ebraică din Ierusalim și a obținut un doctorat la Berkeley, studiind statistica, psihologia percepției vizuale – de ce arată lucrurile așa cum arată – și modul în care oamenii interacționează în grupuri.
Apoi, la 27 de ani, s-a întors la Universitatea Ebraică pentru a preda statistică și psihologie și a început celebrul său parteneriat cu Amos Tversky, de asemenea profesor de psihologie la Universitatea Ebraică.
Kahneman și colaboratorul său de lungă durată Amos Tversky au remodelat domeniul economiei, care, înainte de munca lor, presupunea în principal că oamenii sunt „actori raționali” capabili să evalueze clar alegerile, cum ar fi ce mașină să cumpere sau ce loc de muncă să accepte.
Cercetarea celor doi s-a axat pe măsura în care procesul de luare a deciziilor este influențat de ciudățenii subterane și scurtături mentale care ne pot distorsiona gândurile în moduri iraționale, dar previzibile.
În 2002, la șase ani de la moartea lui Tversky, Kahneman a câștigat Premiul Nobel pentru economie pentru modelele privind modul în care raționamentul intuitiv este eronat în moduri previzibile.
Kahneman a integrat cunoștințe din psihologie în economie, în special în ceea ce privește judecata umană și procesul de luare a deciziilor în condiții de incertitudine, a precizat Academia Regală Suedeză de Științe în comunicatul său de la acea vreme.
Steven Pinker, faimos psiholog cognitiv canadian-american, psiholingvist, autor de științe populare și intelectual public, l-a descris odată pe Kahneman ca fiind „cel mai influent psiholog în viață din lume”