Date INS: În 2023, lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 48 km față de anul precedent/ Peste un sfert din lungimea drumurilor publice e reprezentată încă de drumuri pietruite și de pământ

Autostrada A 0 București Nord lot 2 UMB ASCORO

La finalul anului 2023, lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 86.388 km, din care 17.677 km (20,4%) drumuri naţionale, 35046 km (40,6%) drumuri judeţene şi 33665 km (39,0%), drumuri comunale, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. La finalul anului 2023, lungimea autostrăzilor a crescut cu 48 km față de anul precedent, dar România nu atinsese încă borna de 1000 de km. Din lungimea drumurilor naţionale, 997 km (5,6%) era reprezentată de autostrăzi.

Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 49,4% (42692 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,2% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,9% (20671 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere și 26,7% (23025 km) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din lungimea drumurilor naţionale, 6189 km (35,0%) erau drumuri internaționale, 997 km (5,6%) autostrăzi și 70 km (0,4%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 2161 km (12,2%) erau drumuri cu 4 benzi, 311 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi şi 37 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 51,5% drumuri modernizate și 35,1% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

Sursa: INS

 

La 31 decembrie 2023, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10611 km, din care 10515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu era de 44,5‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60,0‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) și regiunea Sud-Muntenia (43,8‰). La aceeași dată, lungimea căilor principale era de 5961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.

Comentarii

  1. INS ar trebui sa livreze date si despre km de cale ferata abandonata din lungimea titala a acestora.
    De e. pe calea ferata Urziceni-Tecuci prin Faurei nu se circula.
    E linie moarta pe 200 km cu toata logistica abandonata.
    E ca pe vremuri: avem zeci de mii de cale ferata din care câtiva km electrificati.
    Datele astea livrate de INS nu sunt bune la nimic si nu pot de ex. ajuta un decident politic (daca exista🙃) sa decida reluarea circulatiei pe Tecuci -Faurei si altele.
    Cum sa inteleaga capetele patrate din politica ca sunt cantitati vagonabile de cereale din Ucraina care pot fi transportate prin segmentul Tecuci-Faurei-Țăndarei Constanta?
    😵

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *