Datoria publică a României a trecut în premieră de pragul de 50% din PIB, pentru două luni la rând / Guvernul trebuie să vină cu un plan de redresare economică

Bani, investitie, planificare, pix / Foto: Pixabay.com

Datoria publică a României a depășit, în premieră, pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), în ianuarie și februarie, în contextul în care România a primit și un împrumut major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care a afectat acest indicator. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public.

„Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB se situează la nivelul de 50,2% din PIB, la sfârșitul lunii ianuarie 2022 și respectiv la nivelul de 50,6% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2022”, arată un document publicat de Ministerul Finanțelor.

Finanțele subliniază faptul că împrumutul de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare din PNRR a avut un impact asupra nivelului datoriei publice. „Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunilor ianuarie și februarie 2022, raportată la PIB-ul anului 2021 conform metodologiei UE, include pre-finanțarea componentei de împrumut pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2022”, arată documentul.

Optimism: datorie „la limită”, de 49,9% din PIB, la finalul anului

În plus, Ministerul Finanțelor prognozează că datoria publică exprimată ca procent în PIB va ajunge la 49,9%, la sfârșitul anului. Finanțele iau în considerare însă o creștere economică prognozată pentru 2022 de 4,3%, deși economiștii și instituțiile financiare internaționale au început să reducă puternic această prognoză spre 2%. Totodată, Guvernul ia în considerare un nivel al deficitului bugetar de 5,84% din PIB, deși acesta este în risc de a crește în contextul în care Executivul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație în valoare de zeci de miliarde de lei. Acestea nu au fost „prinse” în proiectul de buget, la începutul anului”, iar Executivul nu a prezentat surse de finanțare.

Cum vrea Guvernul să mențină datoria publică la un nivel sustenabil

Ministerul Finanțelor arată că, în vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice:

  • Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% îh 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. în plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în: cadrul politicii de Coeziune 2021- 2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 mid. EUR, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 mid. EUR. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere suștenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
  • Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%).

Care sunt obligațiile Guvernului dacă datoria publică a României depășește pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește că, în cazul în care datoria publică depășește anumite praguri, Guvernul trebuie să vină cu o serie de măsuri.

Astfel, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice, în cel mai scurt timp, un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul va cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, conform legii.

Reamintim că salariile în sectorul public sunt înghețate în 2021 la nivelul din decembrie 2020. Cu toate acestea, cheltuielile totale privind salariile pot crește, datorită faptului că se majorează numărul de salariați sau se acordă prime sau plăți ocazionale.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetară stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

  • dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil
  • dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
  1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
  2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
  • dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
  1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
  2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
  • dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
  1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
  2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

„Primul ministru ar trebui să vină în fața Parlamentului cu un plan de redresare economică. Este explicit în lege, când se depășește datoria de 50% și să recunoască că toate veniturile românilor vor fi înghețate”, afirma liderul PSD Marcel Ciolacu, anul trecut, în contextul în care existau și atunci discuții despre depășirea acestui prag, lucru evitat „la mustață”.

Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti. Consiliul Fiscal atrăgea atenția la începutul anului trecut că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.

Citește și: 

ANALIZĂ Datoria publică din România s-a dublat față de 2015. Ce se întâmplă când datoria trece de pragul de 50% din PIB / Cum se compară datoria României cu cea a țărilor din UE

Comentarii

  1. Tinand cont ca orice datorie publica este dobanda altuia, inmultind cu inflatia, coruptia si haosul mondial, suntem vanduti pe veci.

    Invatati economie, dragii mei, d’aia reala. Incepeti cu cartile lui Michael Hudson(Recomand sa-i cititi si pe ce-i pe care-i pomeneste) si vedeti unde ajungeti … Heterodox ca tamaia dar adevarat ca cracul.
    Din fericire, inca n-am vandut tara complet. Din contra, Romania ar trebui sa faca eforturi titanice sa treaca in domeniul public(insemnand sa cumpere ce-a vandut) cat mai multe puncte cheie ale Economiei.
    Cand ceva e al Statului, acel ceva e al Tau. Restul e bisnita.

  2. Inseamna ca statul a incalcat legea responsabilitatii bugetar-financiare atunci cand a marit cu 20 la suta salariile si pensiile magistratilor pentru ca procentul datoriei deja sarise de 50 la suta!!!cine raspunde???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.