Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea
Datoria publică a României, în creștere rapidă, a rămas constantă în ianuarie, încheind luna la 964,4 miliarde lei (193,8 miliarde euro), sau 54,8% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Fără emisiuni de obligațiuni FX sau Fidelis către gospodării în prima lună a anului, datoria publică a rămas constantă.
Cu toate acestea, în februarie au fost emise obligațiuni în valută în valoare de 4 miliarde de euro, urmate de 2,75 miliarde de euro în martie – ceea ce, probabil, a contribuit la creșterea gradului de îndatorare a țării.
În plus față de obligațiunile în valută din februarie-martie, Ministerul Finanțelor din România a intensificat campania de împrumut de la populație prin emisiunile Fidelis lansate lunar începând din februarie (când a strâns 4,3 miliarde de lei) și prin emisiunile Tezaur mai accesibile gospodăriilor (vândute prin canale online). Pe lângă obligațiunile FX, împrumutul intens de la gospodării va duce probabil la o datorie publică mai mare la sfârșitul primului trimestru al anului, în ciuda vârfului de 22 miliarde de lei (4,4 miliarde de euro) al serviciului datoriei publice în februarie.
Creșterea datoriei publice (de la doar 35% din PIB înainte de pandemia 202 Covid-19), determinată de deficitele publice necontrolate, este una dintre principalele preocupări care au determinat agențiile de rating să plaseze ratingul suveran al României la limita teritoriului junk (BBB-/negativ). Un pachet de corecție fiscală mai credibil după alegerile prezidențiale din mai este esențial pentru prevenirea unor noi acțiuni negative care ar determina o corecție fiscală forțată.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
La 25 martie, agenția de rating Fitch a subliniat că sunt necesare măsuri suplimentare de corecție fiscală pentru ca România să respecte proiecția analiștilor săi privind deficitul de 7,5% din PIB – o linie directoare pentru o posibilă retrogradare dramatică care ar împinge datoria publică a țării în regiunea junk.
Deficitul public prognozat de 7,5% din PIB în acest an, care ar urma să fie redus la 6,8% din PIB în 2026, nu va împiedica creșterea bruscă a ponderii datoriei publice generale în PIB la 62% în 2026 (2023: 49%), peste mediana BBB actuală proiectată de 56%, și la aproximativ 70% din PIB până în 2028 în proiecțiile de bază ale agenției de rating, potrivit prognozei agenției de rating.
De asemenea, Moody’s se așteaptă ca raportul datorie/PIB al României să depășească pragul de 60% în 2026.
În cazul în care gradul de îndatorare al guvernului și indicatorii de suportabilitate a datoriei ar slăbi semnificativ mai puțin decât așteptările actuale ale Moody’s, agenția de rating spune că ar reveni probabil la perspectiva stabilă a României.
Moody’s se așteaptă ca măsurile suplimentare de consolidare fiscală amânate, care este puțin probabil să fie anunțate înainte de scrutinul prezidențial, să ducă la o consolidare fiscală moderată până la un deficit public de 7,7% din PIB în 2025 – cu aproape 1,0 puncte procentuale mai puțin față de 2024.
Împreună cu o revizuire semnificativă în sens descendent a previziunilor de creștere ale Moody’s pentru România, deficitul public încă mare ar duce rapid la creșterea datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 și la 62,7% la sfârșitul lui 2026, de la 48,9% la sfârșitul lui 2023.
Traiectoria îndatorării publice preconizată de Moody’s diferă semnificativ de așteptările mai optimiste ale guvernului, incluse în planul de consolidare fiscală pe șapte ani elaborat anul trecut în cadrul procedurii de deficit excesiv. La acel moment, guvernul se aștepta ca raportul datorie/PIB să fie de numai 52,2% la sfârșitul anului 2024 (față de 54,6% în realitate), 55,7% la sfârșitul anului 2025 și 58,5% la sfârșitul anului 2026.
