sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Guvernul României a ratat ținta 30 aprilie pe care și-o stabilise pentru a transmite cererea formală de renegociere a PNRR cu Comisia Europeană. Renegocierea poate avea loc până cel târziu 31 august. De ce e importantă această întârziere? Cu cât e prelungită renegocierea cu Comisia Europeană, cu atât cresc șansele ratării unor investiții sau modificări în PNRR, un program care are ca termen-limită anul 2026.
Potrivit informațiilor G4Media, întârzierea e cauzată de neînțelegerile din coaliție privind tăierile de investiții din PNRR și a lipsei unor date clare pe care să se bazeze o parte din cererea de renegociere.
De ce vrea România să renegocieze PNRR? Sunt trei motive principale.
1. Trebuie să transmită Comisiei Europene la ce investiții renunță după ce suma totală a granturilor nerambursabile din PNRR a scăzut cu 2,1 miliarde de euro. Scăderea sumei e provocată de faptul că România a avut în 2021 o creștere economică mai mare decât cea prognozată în 2020, când a fost aprobat PNRR. Această creștere economică peste așteptări duce la diminuarea fondurilor nerambursabile din PNRR pentru toate statele aflate în această situație, nu doar pentru România.
2. Trebuie să includă în PNRR un alt program al UE, numit RepowerEU – un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor de energie. României îi revin circa 1,4 miliarde de euro și trebuie să includă în PNRR și obiectivele din RepowerEU.
3. România vrea să renegocieze anumite prevederi/ținte/jaloane din PNRR fie din motive obiective (impactul creșterii prețurilor la materialele de construcții asupra unor investiții), fie din motive politice (eliminarea plafonului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile).
De unde vin cele două termene, 30 aprilie și 31 august? Ele apar în regulamentul UE care guvernează modul în care statele membre pot renegocia PNRR cu Comisia Europeană. 30 aprilie este data recomandată pentru depunerea cererii de renegociere, 31 august este data-limită până la care poate fi trimisă cererea. Unele țări, precum Franța, au cerut deja înainte de 30 aprilie renegocierea propriului plan de redresare. Altele, precum România, au deja întârzieri față de această dată, dar sunt încă în interiorul perioadei în care pot depune formal cererea.
De altfel, însuși ministrul Marcel Boloș își asumase pe 22 martie data de 30 aprilie ca dată-limită pentru trimiterea cererii oficiale la Comisia Europeană. „30 aprilie este termenul de transmitere a documentelor finale (…) Ce vreau să spun este că este prima şi ultima noastră şansă de modificare a PNRR-ului pentru a răspunde, să zicem, cerinţelor de implementare până în august 2026. Dacă, să zicem, uităm vreo un jalon sau o ţintă care am vrea să o modificăm ulterior va fi, practic, aproape imposibil”, a explicat atunci Boloș într-o conferinţă de presă chiar la sediul guvernului.
Sâmbătă (29 aprilie) însă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că data de 30 aprilie este doar ”orientativă” și a spus într-un comunicat de presă că ”cele două părți (guvernul și Comisia Europeană – n.red.) sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”.
În ce stadiu este acum cererea de renegociere a României? ”În acest moment se derulează dialogul informal cu Comisia Europeană. Au fost trimis informal propuneri, iar dialogul informal are loc ca tocmai pentru ca România să nu piardă timpul prin solicitări declarificare pe canale oficiale. Odată ce vom agrea cu Comisia Europeană prin acest dialog informal, cererea oficială de renegociere va fi depusă și procesată rapid”, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.
Pe de altă parte, ministrul Marcel Boloș a anunțat duminică seară la B1 TV că o nouă rundă de discuții cu experții Comisiei Europene va avea loc la Bruxelles în perioada 15-19 mai, ceea ce înseamnă că cererea oficială de renegociere va fi depusă ulterior acestei date.
Tot Marcel Boloș a explicat că guvernul nu a terminat încă ”simulările” de care are nevoie pentru a demonstra Comisiei Europene că prevederea din PNRR care plafonează suma totală de plată pentru pensii la 9,4% din PIB e prea restrictivă.
„La negociere nu se merge doar cu dorința noastră de a schimba plafonul de 9,4% din PIB, se merge cu simulările care se fac de către experții Băncii Mondiale și trebuie să arătăm Comisiei Europene că fie pe evoluția preconizată a inflației, fie pe creșterea PIB în perioada următoare de timp, să arătăm că planfonul de 9.4% din PIB blochează măsurile de ajustare pe care ar trebui să le ia Guvernul într-o perioadă de timp viitoare. Aceste simulări sunt aproape de finalizare. Să nu uităm că-n perioada 15 – 19 mai avem delegație la Bruxelles pentru a discuta atât problema pensiilor, continuarea reformei în ce privește pensiile speciale, și problema care privește inclusiv plafonul de 9,4%”, a declarat Boloș la B1 TV.
Un alt motiv pentru care guvernul a întârziat cererea de renegocierea e dat de neînțelegerile din coaliția PSD-PNL-UDMR pe tăieri. Pentru că România trebuie să renunțe la 2,1 miliarde de euro din PNRR (vezi mai sus explicația), acești bani trebuie luați de la anumite proiecte de investiții. Or, nici un partid și nici un ministru nu vrea să fie el cel care renunță la vreun proiect, au declarat pentru G4Media surse din coaliție.
Mai mult, potrivit informațiilor G4Media, un hop important este tocmai plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii. Guvernul nu a reușit până acum să convingă Comisia Europeană că plafonul este prea restrictiv, dat fiind că nu a înaintat încă nici măcat o soluție pentru scăderea pensiilor speciale. Or, în absența acestei minime reforme, experții Comisiei Europene nu au nici un motiv să renunțe la plafonul acceptat deja de România prin PNRR-ul inițial.
Care sunt pașii următori. Odată ce România va trimite cererea formală de renegociere a PNRR, Comisia Europeană va avea la dispoziție cel mult două luni pentru a evalua dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare.
În cazul în care evaluarea Comisiei Europene este pozitivă, aceasta va înainta guvernelor UE (reunite în Consiliul UE) propunerea de modificare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție maximum patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.
Ce a comunicat MIPE că ar vrea să modifice în PNRR. Ministerul Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat pe 29 aprilie câteva modificări pe care le vrea introduse în PNRR:
- Înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 București: secțiunea 1 Mai – Tokyo (6 stații), lungime 6,6 km).
- Eliminarea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.
- Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice