Foto:Albertophotography/ Dreamstime.com
Cel puțin 20 de companii imobiliare belgiene sunt active în România, dezvoltatorii încercând să profite de o economie în creștere și de o putere de cumpărare în urcare, asumându-și în același timp riscuri în ceea ce privește investițiile lor, relatează De Tijd, citat de The Brussels Times.
Dezvoltările imobiliare înfloresc în România aproape fără restricții, iar oamenii de afaceri belgieni se află în top 10 al celor mai mari investitori străini în această națiune est-europeană, potrivit firmei de contabilitate PWC.
În București, capitala țării, afacerile belgiene fac parte integrantă din peisajul urban: un supermarket deținut de grupul Delhaize, care îi împărtășește logo-ul, dar care poartă numele Mega Image, are peste 650 de magazine, de la imensele „concept store-uri” până la micile magazine de colț (la Bruxelles, Delhaize enumeră doar 100 de magazine pe site-ul său). Cu toate acestea, cele mai multe alte investiții belgiene nu sunt recunoscute prin logo-uri familiare.
Săptămâna trecută, grupul imobiliar belgian Huyzentruyt a anunțat un proiect rezidențial de 10.000 de metri pătrați în Voluntari, o suburbie din nordul Bucureștiului, unde intenționează să construiască 120 de apartamente pentru clasa de mijloc superioară.
Grupul belgian a intrat pe piața românească în urmă cu doar câteva luni, dar speră să realizeze venituri de 75 de milioane de euro în România până în 2030. Huyzentruyt și-a extins afacerile în România în încercarea de a replica succesul pe care l-a avut în domeniul imobiliar din Polonia.
Compania belgiană finanțează parcuri de afaceri, centre comerciale, ansambluri de locuințe și parcări în toată România, care este a șasea cea mai populată țară din UE și al cărei sector imobiliar a atras aproximativ 800 de milioane de euro de la investitorii străini în 2021.
Warehouses de Pauw (WDP), o firmă de logistică deținută de una dintre cele mai bogate familii din Belgia, are un portofoliu de 1,1 miliarde de euro în România – a treia cea mai importantă piață a companiei, după Belgia și Olanda. WDP deține peste 1,2 milioane de metri pătrați de teren în România, inclusiv un parc logistic de 58 de hectare, care este una dintre cele mai mari suprafețe de teren tranzacționate vreodată pentru construcții în țară.
Speedwell, un dezvoltator rezidențial creat de omul de afaceri flamand Didier Balcaen, are un plan de 500 de milioane de euro pentru a transforma o veche fabrică din centrul Bucureștiului în apartamente, relatează De Tijd. Dezvoltatorul intenționează să construiască aproximativ 6.000 de locuințe în toată țara. Speedwell activează doar pe piața românească și gestionează un fond de investiții de la 20 de antreprenori belgieni, printre care magnatul cartofilor prăjiți congelați Jan Clarebout și specialistul în amenajări interioare Jan Ollevier.
„În ceea ce privește proiectele mari, în Flandra, aveți doar Nieuw-Zuid din Anvers și situl Arsenaal din Gent”, a declarat pentru De Tijd Jan Demeyere, co-fondator al Speedwell. „În România, încă mai puteți dezvolta multe situri industriale mari și vechi în orașe. Am cumpărat deja o fabrică de pantofi, o fabrică de pălării și o fabrică de lenjerie intimă.”
„Aici se construiește mai repede”
Dezvoltatorii străini văd o cerere tot mai mare de locuințe de calitate, fie din partea celor mai înstăriți din România, fie din partea expaților, dar trebuie să investească cel puțin 40% din banii proprii într-un proiect, deoarece băncile românești nu finanțează decât maximum 60%. În funcție de locație, dezvoltatorii vor investi, de asemenea, bani în infrastructura locală, cum ar fi drumurile, pentru ca proiectele lor să fie utilizabile.
Piața imobiliară din România are o rețea complicată de probleme, în special în București, unde interesele de afaceri prevalează adesea asupra preocupărilor publice. Astfel, orașul a pierdut multe dintre spațiile sale verzi în favoarea unor ansambluri imobiliare aglomerate, adesea construite cu materiale necorespunzătoare; o problemă crucială într-un oraș care se va confrunta mai devreme sau mai târziu cu un cutremur major.
Actualul primar al Bucureștiului a instituit un moratoriu asupra planurilor de amenajare a spațiului în ultimii doi ani, în încercarea de a opri proiectele de construcție nesăbuite din interiorul orașului.
Investitorii belgieni sunt stimulați de o piață care continuă să crească, chiar și atunci când cea belgiană încetinește. În ultimii 3 ani, prețul apartamentelor din orașe precum București și Cluj-Napoca a crescut vertiginos, dar mulți analiști prezic că există o bulă care stă să se spargă.
Regulile relaxate privind forța de muncă ar putea ajuta dezvoltatorii să își valorifice banii. „Aici se construiește mai repede pentru că muncitorii lucrează șase zile pe săptămână și 12 ore pe zi. Construcția nu se oprește nici vara, nici iarna. Există o muncă continuă. Iar calitatea pe care o livrăm în România este la fel de bună sau chiar mai bună decât în Belgia”, a declarat pentru De Tijd Didier Balcaen, fondatorul Speedwell.
În ultima vreme, tot mai mulți migranți din țările din Asia și Orientul Mijlociu lucrează pe șantierele de construcții din România, într-un sistem care a fost comparat cu sclavia modernă, deoarece acești muncitori, care sunt adesea suprasolicitați și cărora li se oferă locuințe inadecvate, sunt legați legal de angajatorul lor timp de un an.
Oamenii de afaceri belgieni au avertizat că nu trebuie să vadă România ca pe o țară ieftină, relatează De Tijd. Salariul mediu brut în România este de aproximativ 800 de euro, iar salariul minim brut a fost majorat recent la 600 de euro, dar există o diferență abruptă atunci când vine vorba de locuri de muncă bine plătite.
„Salariile nete ale cadrelor, mai ales în București, sunt la nivelul celor din Belgia”, a declarat pentru publicația citată Ivan Lokere, CEO al companiei Alinso, care deține un parc industrial în afara Bucureștiului. „Nu ar trebui să începi pe bani puțini”.