Sursa foto; Twitter/ Turkish Presidency
Rezultatele alegerilor din Turcia vor cântări greu atât în Uniunea Europeană și regiunea Mării Negre, dar vor avea o importanță semnificativă și în mod particular, în România. Turcia este cel mai important partener economic non-UE al țării noastre, este principalul aliat NATO în regiunea Mării Negre, pe care Turcia o împarte și cu România. Cele două state sunt legate istoric prin comunitățile minoritare, dar și prin trecutul de aproape jumătate de mileniu al moștenirii otomane, Dobrogea revenind României abia în 1878.
Cel mai important partener economic non-UE al României
În special după Summitul NATO de la București, din 2008, relațiile dintre România și Turcia s-au consolidat semnificativ mai ales în urma unor investiții importante ale statului turc în România. Turcii, inclusiv prin mediul de afaceri turc din România, au vărsat sume consistente în proiecte desfășurate de instituții sau administrații publice locale, evenimente, cu precădere în zona cultural-artistică și au acordat sponsorizări inclusiv din partea statului care devenea, în paralel, cel mai important spațiu non-UE pentru exportul României.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consolidarea relațiilor româno-turce a cunoscut un moment important la prima vizită în România, în calitate de președinte a lui Recep Tayyip Erdogan, în 2015. Ulterior, în 2018, Camera de Comerț și Industrie a României a transmis, în cadrul Forumului de afaceri România-Turcia, cu tematica „Dezvoltarea relațiilor economice şi comerciale dintre Turcia şi România în domeniul parteneriatelor public private (PPP)”, că Ankara reprezintă ”cel mai mare investitor, cel mai important partener comercial al României dintre statele non UE”:
”La nivelul anului 2017, vorbim de un total al schimburilor comerciale de 5,1 miliarde euro, cifră care, așa cum arată datele, va fi depășită la sfârșitul acestui an. Unul dintre scopurile cele mai importante ale CCIR este internaționalizarea business-ului românesc, mai ales în ceea ce privește piețele din afara zonei UE, unde, din păcate contăm prea puțin din punct de vedere comercial. Ne bazăm foarte mult pe Turcia, mai ales că este o țară care face parte din G20. Dacă vrem să avem un business performant, să atragem investiții multe, atunci trebuie să ne orientăm către țările G20 din afara spațiului UE”, a declarat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României.
Doar patru ani mai târziu, la același forum, doar că de această dată organizat de Camera de Comerț și Industrie a României în Istanbul, Mihai Daraban anunța că valoarea schimburilor comerciale dintre România și Turcia era de 7,03 miliarde euro, la sfârșitul anului 2021, dar ambele state își promiseseră că aceste schimburi vor depăși 10 miliarde de euro în viitorul apropiat. Conform Camerei de Comert a României, la nivelul lunii ianuarie 2022, în România activau un număr de 16.842 companii turcești, cu o valoare totală a capitalului social subscris de 655,5 milioane de euro.
Constructorii din Turcia au contracte de 1,2 miliarde de euro pentru 80 de kilometri de autostradă. Alte 2,5 miliarde de euro sunt pentru 30 de kilometri de linie de metrou la București și Cluj-Napoca
Constructorii din Turcia au semnate contracte de 1,2 miliarde de euro pentru 80 de kilometri de autostradă, iar alte 2,5 miliarde de euro sunt contracte pentru 32 de kilometri de linie de metrou, arată datele pe care le-a centralizat Economedia. Alegerile din Turcia (teoretic) nu ar trebui să perturbe derularea contractelor deja semnate sau în curs de atribuire. (Detalii, AICI)
Cel mai important membru NATO la Marea Neagră
Turcia a aderat la NATO în 1952, la scurt timp după înființarea organizației nord-atlantice (4 aprilie 1949). Cu o populație de aproximativ 85 de milioane de locuitori, o suprafață de aproximativ 780 de mii de metri pătrați (locul 37 în lume) și cu peste 90% din teritoriu în Asia de Sud-Vest, Turcia deține a 11-a armată din lume, conform indexului Global Firepower, și reprezintă cel mai important partener NATO la Marea Neagră.
În contextul războiului din Ucraina, România și-a consolidat, de asemenea, statutul de putere regională și aliat esențial al NATO în bazinul Mării Negre.
Turcia este ”căptușită” de mările Mediterană, Egee și Marmara iar legătura cu Marea Neagră se face prin două strâmtori pe care Turcia le controlează conform Convenției de la Montreux din 1936 (Turcia păstrează controlul asupra Strâmtorilor și dobândește dreptul de militarizare a lor, dar în același timp, este consacrat dreptul de trecere liberă şi gratuită a navelor civile prin strâmtori. Pentru navele de război ale ţărilor de la Marea Neagră, trecerea este liberă, cu o avertizare prealabilă și cu unele restricții. Pentru statele neriverane Mării Negre, au fost impuse mai multe restricții în ceea ce priveşte gabaritul și numărul de nave militare care ar putea trece).
Moștenirea otomană și comunitatea istorică turco-tătară din România
În România trăiesc în jur de 20.000 de cetățeni turci, conform informațiilor furnizate pentru G4Media de Ambasada Turciei la București. Însă, în total, comunitatea turco-tătară numără aproximativ 20.000 de suflete doar în Dobrogea și alte 10.000 în restul țării (a doua comunitate importantă după Constanța se află la București).
Pe de altă parte, doar în regiunea Istanbul trăiește o comunitate importantă de aproximativ 14.000 de români practicanți ai ortodoxiei, conform estimărilor Patriarhiei Române de la București făcute pentru un reportaj ziare.com.
Ambasada României la Ankara și nici Ministerul român de Externe nu înaintează cifre exacte referitoare la comunitatea de români care trăiesc în Turcia, dar vorbesc despre ”relații de prietenie” între cele două state și de ”relații excelente existente în plan politic, economic, cultural, academic şi ştiinţific”.
Comunitatea turco-tătară din România păstrează urmele moștenirii otomane de pe vremea când Dobrogea aparținea Imperiului Otoman (de la 1418/1421 până la Războiul de Independență de la 1878). Moștenirea otomană a lăsat un patrimoniu bogat, atât arhitectural, religios, cât mai ales culinar și de tradiții cu precădere în Constanța și Tulcea.
Pe de altă parte, Turcia este căutată de studenții români de etnie turco-tătară care urmează cursurile facultăților de la universități din Ankara, Hacettepe sau Istanbul.
Conform Ambasadei României în Ankara, în domeniul schimburilor de burse, România oferă anual 16 burse de studii (pentru cercetare ştiinţifică 2, doctorat 2, masterat 2, cursuri de vară pentru învăţarea limbii şi culturii române 10). Turcia oferă 22 de burse de studii. De asemenea, studenţii români şi turci se pot înscrie la studii pe termen scurt în cadrul Programului european de schimburi pentru studenţi între universităţi „Erasmus”.
Învăţământ în limba română este oferit în Turcia la Universitatea Ankara, Facultatea de Limbi Străine, Istorie şi Geografie, unde funcţionează un lectorat de limba română din anul 1992, iar învăţământ în limba turcă în România este oferit în mai multe localităţi din județul Constanța, dar și în București. Un exemplu reprezentativ este Colegiul Naţional „Ataturk” din Medgidia, înfiinţat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale din Turcia, în 1995.
Context. Turcii din România au votat cu 50% mai mult fată de anii precedenți, exprimându-și opțiunea electorală aproximativ 45% dintre aceștia, comparativ cu aproximativ 30% în 2018:
„Prezența la vot în toate secțiile de votare din afara Turciei a fost mare, în jur de 50%, fiind cea mai ridicată de la introducerea votului în diaspora. Și în România, prezența la vot (aproximativ 45% din totalul alegătorilor) a fost mai mare decât în alți ani, când se situa în jurul a 30%”, a transmis Ambasada Turciei în România pentru G4Media și Info Sud-Est, care a mai precizat că cifre exacte vor fi furnizate abia după încheierea alegerilor prezidențiale.
Portalul gazetebalkan.ro, dedicat turcilor din Balcani și România, arată că din totalul de 10.179 de alegători înregistrați în țara noastră au votat 4.519 persoane. Astfel, rata de participare la alegeri a fost de 44,13%.
În București, din totalul de 8.565 de alegători înscriși pe listele electorale, numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 3.850 de persoane. Rata de participare la vot a fost de 44,95%. În Constanța, din 1614 alegători înscriși pe listele electorale, au votat 667 de alegători, cu o rată de 41,32%.
Procesul electoral va continua în vămi până în 14 mai, ora 17:00, conform gazetebalkan.ro, iar ulterior toate voturile din diaspora sunt transportate în Turcia și numărate acolo.
Aproximativ 3,41 milioane de persoane au fost așteptate să voteze în străinătate, inclusiv aproape 278.000 de tineri care votează pentru prima dată, conform dailysabah.com.
Recep Tayyip Erdoğan a obținut în diaspora, la alegerile prezidențiale din 2018, peste 59% din voturi, devansându-l pe rivalul său, Muharrem Ince, care a obținut doar 25,8% la alegerile din 2018. Cele mai multe voturi pentru ambii candidați au provenit din Europa. Erdoğan a obținut în 2018 64% din voturi în Germania, 63% în Franța, 72% în Olanda, 74% în Belgia și 71% în Austria.
România este una dintre țările unde diaspora turcă a ales, la alegerile din 2018, candidatul opoziției. Muharrem Ince a obținut în urmă cu 5 ani 41,19% față de 39,88% cât a obținut Recep Erdogan, conform sabah.com.tr.