De ce viteza de lucru pe Autostrada Unirii este una ca de melc?

Pe traseul ieșean al Autostrăzii Unirii se lucrează acum nu de la un capăt la altul, ci punctual pe capete: de la Moțca spre Tg. Neamț, respectiv în zona podului peste Prut. Intersecția cu A7, lângă Pașcani, pare mai degrabă un bonus.

Ziarul de Iași scrie că va fi nevoie de aproape 37 de ani de democrație pentru construirea încă unui pod pe Prut. Un complex modern de data asta: este vorba de perechea de poduri identice, unul pentru fiecare sens, cu câte două benzi, care vor lega rețelele rutiere din România și Republica Moldova. În România, este amplasat în dreptul localității Podu Jijiei (Golăiești), iar în Republica Moldova, lângă localitatea Zagarancea, o suburbie a orașului Ungheni.

Acesta este al doilea pod care se construiește pe Prut după 1989. Primul, cu o bandă pe sens, dar aproape la fel de lung precum cel al cărui șantier s-a deschis sâmbătă (246 față de 261 de metri), a fost ridicat în 2005 tot cu bani europeni (11 milioane de euro) și deschis traficului în 2010. Motivul pentru care podul a stat închis aproape cinci ani a fost lipsa infrastructurii vamale pe partea românească a Prutului. Celelalte poduri rutiere au fost construite în timpul regimului comunist: Galați-Giurgiulești în 1949, Albița-Leușeni în 1958, Sculeni în 1961 și Oancea (Galați) – Cahul în 1964.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Podul fără autostradă

Cât privește podul-capăt al Autostrăzii Unirii, construcția lui ar trebui să se finalizeze în decurs de un an și jumătate, adică la sfârșitul lunii octombrie 2026. Însă A8 va ajunge la pod mult mai târziu, iar acesta este motivul pentru care două dintre cele patru asociații civice pro-autostradă ieșene au organizat un protest la unul din capetele viitorului pod.

Membri ai Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei și ai asociației Împreună pentru A8 au ținut să transmită oficialilor strânși in corpore la un festival organizat pe celălalt mal al Prutului că finanțarea autostrăzii nu doar că întârzie, dar e și incertă. Sloganele lor au fost cât se poate de vehemente: „Peste Prut, peste Carpați, unde-s banii pentru frați?”, „Legăm Iașii cu Pașcanii dacă nu furați toți banii!” și „A8 e tragedie, Grindeanu e comedie”.

Motivul protestului organizat la capătul viitorului pod de pe malul drept al Prutului este unul cât se poate îndreptățit: pe lângă faptul că Iașul nu a concretizat niciun proiect de infrastructură rutieră nouă, nici autostrada nu dă semne că va ajunge la Prut prea curând.

Cum stă, la propriu, Autostrada Unirii în acest moment

Pe teritoriul județului Iași, traseul A8 a fost împărțit în trei loturi: Moțca-Tg. Frumos, în faza de licitație, cu termen de depunere a ofertelor 30 aprilie, Tg. Frumos-Lețcani, de asemenea în faza depunerii ofertelor, dar cu procedura deja contestată pe motiv că termenul de înscriere ar fi prea scurt inclusiv din cauza unor răspunsuri imprecise sau contradictorii la solicitările de clarificare, și, în fine, Lețcani – pod Prut. Acest din urmă lot, mai scump decât celelalte două la un loc, a fost împărțit la rândul lui în trei segmente. Toate trei se află acum în faza premergătoare lansării licitației, respectiv în stadiul verificării documentației la Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Practic, în acest moment, pe teritoriul județului Iași, se lucrează la autostrada A7 (Mircești-Pașcani), respectiv la „turbionul” (intersecția) cu A8 și pe cele câteva sute de metri „ieșeni” ai traseului de la Moțca spre Tg. Neamț – singurul lot al Autostrăzii Unirii aflat în lucru.

Într-un stadiu mai avansat se află segmentul Tg. Mureș-Miercurea Nirajului, unde însă abia luna viitoare ar putea fi emisă autorizația de construire.

Cât privește cele șase loturi montane, doar două și-au aflat constructorii: Ditrău-Grințieș, 37,9 km, și Sărățeni-Joseni, 32,4 km, ambele adjudecate anul acesta de asocierea SA & PE Construct SRL – Tehnostrade SRL – Spedition UMB – Euro-Asfalt. Celelalte patru loturi sunt în faza evaluării ofertelor.

Iași, municipiul camioanelor

Până va ajunge autostrada la viitorul pod peste Prut – botezat deja pe hărțile Google „Podul Unirii” – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va construi prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri o cale de acces către rețeaua de drumuri naționale. Așa cum am mai relatat, viitorul DN 28G va avea aproximativ 20 de km până la „vărsarea” traficului greu în centrul localității Tomești, pe DN 28 (Iași-Albița). Primarul comunei a reclamat deja aglomerarea traficului prin Tomești, iar cei de la asociația „Hai că se poate !” au atras atenția la rândul lor că tot acest trafic greu va ajunge în municipiu în lipsa unei centuri.

În prezent, doar ceva mai mult de jumătate din traseul de la pod la Tomești este asfaltat sau betonat, cei de la Regionala ieșeană având la dispoziție un an și jumătate ca să-l aducă la parametri de drum național (lățime, portanță etc.).