Un agent de pază de la un supermarket măsoară temperatura clienților la intrarea în magazin Sursa foto: Inquam Photos/Virgil Simonescu
La doi ani de la penuriile declanșate de pandemia de COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei declanșează un nou val de cumpărături de panică în anumite părți ale Europei, scrie Financial Times.
În nordul Italiei, rafturile cu paste ale supermarketurilor au fost golite. Farmaciile din Norvegia nu mai au pe stoc tablete de iod. Și în Germania, grupurile comerciale avertizează împotriva Hamsterkäufe – „cumpărături de hamster” sau „cumpărături de panică“.
La doi ani de la penuria de la începutul pandemiei, care i-a făcut pe consumatori să golească rafturile cu hârtie igienică, războiul Rusiei în Ucraina a declanșat un nou val de cumpărături de panică în anumite părți ale Europei.
„Am cumpărat 20 de pachete de paste și câteva kilograme de făină săptămâna trecută, ca pregătire pentru lipsa lor”, a spus Sabrina Di Leto, 50 de ani, din Lecco, la nord de Milano.
„Ne gândim, de asemenea, să ne transformăm curtea într-o grădină cu legume și găini pentru a fi autosuficienți în cazul în care ajungem la război și proviziile de hrană devin rare”, a adăugat ea.
Cumpărătorii loviți de blocajele lanțului de aprovizionare care au fost martori ai efectelor coronavirusului asupra comerțului global își fac acum stocuri din cauza anxietăților legate de un război și de lipsurile care vin odată cu el.
Ucraina și Rusia sunt furnizori mondiali esențiali de grâu, precum și de floarea soarelui, rapiță, semințe de in și soia utilizate pentru uleiuri de gătit și în hrana animalelor. Jumătate din exporturile globale de ulei de floarea-soarelui provin din Ucraina și încă 21% din Rusia.
Aproape 90% din semințele de in procesate în UE sunt importate, potrivit Asociației Industriei de Prelucrare a Semințelor Oleaginoase din Germania. Instituția a spus că războiul din Ucraina ar putea cauza penurie de uleiuri de gătit și hrană pentru animale, care ar fi „foarte greu de înlocuit” pe termen scurt.
Prețurile la pâine, paste și carne sunt deja în creștere în Italia, care importă o mare parte din grâul său din Europa de Est și 80% din uleiul său de floarea soarelui din Ucraina, precum și cantități mari de porumb folosit pentru hrănirea animalelor.
O pâine costă în prezent până la 8 euro pe kilogram în Milano. Ar fi costat în medie 4,25 euro în noiembrie, potrivit Coldiretti, organizația națională a comerțului agricol.
„Este ridicol că pâinea, care a fost întotdeauna hrana oamenilor săraci, a devenit un articol de lux”, s-a plâns Di Leto, spunând că a strâns făină pentru a-și coace singură pâinea și pentru a economisi bani.
Băcăniile germane au fost forțate să raționalizeze vânzările de ulei de gătit în efortul de a preveni o nouă rundă de „Hamsterkäufe“. Argoul național pentru cumpărăturile de panică a devenit popular în timpul pandemiei și provine din obiceiul rozătoarelor de a-și umple obrajii cu mâncare.
În rest, piețe bine aprovizionate au rafturi goale unde în mod normal se găsesc făina și uleiurile de gătit. „Vă rugăm să vă solidarizați și să vă gândiți la vecini – abțineți-vă să vă faceți aprovizionare inutilă!” arăta un anunț în fața unui supermarket Penny din Frankfurt.
Lieselotte, o cumpărătoare în vârstă de 85 de ani, a spus că i s-a permis să cumpere doar o singură sticlă de ulei de floarea soarelui.
Ca parte a generației germane cunoscute drept „Kriegskinder“ sau „copiii războiului“, născuți în al Doilea Război Mondial, Lieselotte crede că e mai pregătită să accepte penuriile decât generația mai tânără. „Știm asta din copilărie. Dar tinerii de astăzi sunt obișnuiți să aibă totul”, a spus ea.
Achizițiile de panică arată diferit în țările nordice, unde luptele din apropierea centralei ucrainene de la Cernobîl și amenințarea nucleară a președintelui Vladimir Putin au reînviat anxietățile legate de războiul rece.
În Norvegia, a existat o panică în ce privește pastilele de iod folosite pentru a combate efectul radiațiilor. Peste 1,7 milioane de tablete au fost vândute în ultimele săptămâni, potrivit presei locale, iar farmaciile nu vor mai avea stocuri disponibile până luna viitoare.
Nu toată Europa a fost cuprinsă de cumpărături de panică. Retailerul Carrefour, care are o prezență mare în Franța, Spania și Italia, a declarat că nu s-a confruntat cu lipsurile care au însoțit declanșarea pandemiei.
„Au fost unii oameni care au făcut aprovizionare în Franța și puțin mai mulți în Spania, unde am epuizat uleiul de floarea-soarelui în unele locuri, dar, în general, acest comportament rămâne marginal și piața funcționează aproape ca în mod normal”, spune compania.
Penuria serioasă de aprovizionare va lovi țările mai sărace care depind de grâul din Ucraina și Rusia mai greu decât va lovi Europa. Jan Egeland, de la Consiliul Norvegian pentru Refugiați, a avertizat că Somalia importa 90% din grâu din Ucraina și Rusia.
„Odată cu creșterea prețurilor la grâu și înrăutățirea secetei, numărul persoanelor care nu pot fi hrănite va exploda”, a scris el pe Twitter.
Importatorii de cereale din Orientul Mijlociu se pregătesc pentru ravagii asupra bugetelor în țări precum Egiptul, care subvenționează pâinea pentru 70 de milioane de oameni. Rafturile cu făină au fost golite în Liban și Tunisia, localnicii acuzând comercianții că adună bunuri de bază pentru a le vinde mai târziu la prețuri mari.
Supermarketurile din Turcia, unde gospodăriile se confruntă deja cu o inflație în creștere, au epuizat uleiul de floarea-soarelui după ce știrile au avertizat că țara s-ar putea confrunta cu penurie.
În Spania, un ministru al guvernului a sugerat că, în loc să se panicheze cumpărând ulei de floarea-soarelui, națiunea ar trebui să-și ungă tigăile cu ulei de măsline – un produs pe care țara sa l-a exportat de mai bine de două milenii.
„Problema uleiului de floarea soarelui nu este cu adevărat o problemă, deoarece avem alte grăsimi vegetale și avem ulei de măsline”, a spus Luis Planas, ministrul Agriculturii din Spania. El a menționat că acțiunile unor mari producători de ulei de măsline au crescut cu peste 20% în ultimele săptămâni.
Un alt câștigător – despre care unii critici bănuiesc că beneficiază în mod nedrept – ar putea fi furnizorii de benzină. Germania a avertizat săptămâna aceasta că va urmări creșterea prețurilor la furnizori după ce prețurile țițeiului au scăzut, dar costurile benzinei au rămas ridicate, la 2,26 euro pe litru, comparativ cu 1,81 euro înainte de invazie.
Pentru cumpărătorii germani, cum ar fi Monika, în vârstă de 75 de ani, care trec cu atenție pe culoarele supermarketului Penny, costurile reprezintă o reamintire importantă că, într-o economie globală, nimeni nu poate scăpa de costul războiului.
„Toți trebuie să plătim prețul pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a spus ea.