Decizie critică pentru gazul și nuclearul din România. Eurodeputații decid miercuri dacă acești combustibili vor fi acceptați în tranziția spre economia verde

Centrala nucleara Dukovany Cehia

Parlamentul European va decide, miercuri, dacă energia nucleară și gazele naturale vor fi incluse în taxonomia UE, adică dacă vor putea fi folosite drept combustibil de tranziție către o economie verde, care își propune să treacă de la combustibilii fosili la surse regenerabile de energie. Decizia este una esențială pentru România, care abia a început să extragă resursele uriașe de gaz din Marea Neagră și care are planuri mari și în domeniul nuclear, atât prin construirea a două reactoare noi la Cernavodă, cât și prin intenția de a instala tehnologia revoluționară a reactoarelor nucleare modulare (SMR), dezvoltate de americani.

„Fac un apel către colegii europarlamentari să ia în calcul că un vot PENTRU adoptarea raportului de respingere va face dificilă realizarea obiectivului Uniunii Europene pentru 2050: emisii zero de gaze cu efect de seră. Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă. Energia nucleară este o resursă vitală și de încredere pentru toți, în vederea asigurării securității energetice și a unui viitor cu emisii scăzute de carbon. De asemenea, România are nevoie să folosească gazul natural drept combustibil de tranziție, pentru a ne putea asigura securitatea energetică. Îmi doresc ca toți colegii mei europarlamentari să susțină interesele României și, mai mult chiar, să își convingă și colegii europeni în acest sens. Am încredere că decizia pe care o vor lua mâine va fi una corectă, în acord cu realitățile de securitate și cu necesitatea asigurării securității și independenței energetice a Uniunii Europene”, a transmis ministrul Energiei Virgil Popescu.

AFP a scris, săptămâna trecută, că proiectul introducerii în „taxonomia verde” a UE a gazului şi energiei nucleare a primit avizul tacit al statelor membre, dar eurodeputaţii vor încerca miercuri să-l blocheze în cadrul votului din plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Clasificarea ca „durabile” a investiţiilor în centrale nucleare sau pe gaz pentru producţia de electricitate ar facilita finanţarea acestor infrastructuri.

Însă recunoaşterea contribuţiei lor la lupta împotriva schimbării climatice a provocat furia organizaţiilor ecologiste care au denunţat o operaţiune de „greenwashing”. Iniţiativa este de asemenea contestată în lumea financiară, potrivit AFP. Eticheta „verde” era până acum rezervată energiilor regenerabile.

Textul controversat, prezentat în ianuarie de Comisia Europeană, ar trebui să ajute la mobilizarea de fonduri private către activităţi care reduc emisiile de gaze cu efect de seră. El se înscrie în obiectivul de a atinge ţinta de neutralitate a emisiilor de carbon de către UE în 2050.

Potrivit mai multor surse, numai opt state membre, între care Germania, Austria şi Luxemburg, şi-au exprimat opoziţia faţă de text în timpul consultărilor derulate de preşedinţia franceză a Consiliului UE.

Acest număr a fost foarte departe de „super-majoritatea” de 20 de ţări necesară pentru a bloca proiectul aşa-numitei “taxonomii” a UE, iar în consecinţă nu a fost organizat un vot formal, luându-se act de lipsa de obiecţii a Consiliului UE.

Acest proiect de lege mai are însă de trecut obstacolul Parlamentului European.

Comisiile PE pentru afaceri economice (ECON) şi respectiv Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) au votat pe 14 iunie împotriva proiectului Comisiei. Acesta va face prin urmare miercuri obiectul unui vot în sesiune plenară al cărui rezultat se anunţă incert.

O majoritate absolută de 353 de voturi este necesară pentru a bloca textul Comisiei. Eurodeputaţii din stânga radicală, social-democraţii şi Verzii vor vota împotrivă cu o largă majoritate. Liberalii şi dreapta, deşi divizaţi, ar trebui totuşi să întrunească majoritatea necesară pentru adoptarea textului, consideră France Presse.

În cazul în care majoritatea absolută a deputaților europeni (353 din 705) se opune propunerii Comisiei, aceasta va trebui să o retragă sau să o modifice.

Un eşec ar risca să distrugă definitiv iniţiativa, potrivit mai multor cunoscători ai dosarului. Ar ţine atunci de executivul UE să ia decizia de a prezenta sau nu un nou text modificat.

Pentru a-şi atinge obiectivele privind clima, Bruxellesul consideră indispensabilă o contribuţie a energiei nucleare, care nu este emiţătoare de CO2, şi a centralelor pe gaz, mai puţin poluante de cât cele pe petrol sau pe cărbune.

Executivul european estimează că energiile regenerabile, care rămân o prioritate, nu vor putea ele singure să răspundă cererii crescânde de electricitate din cauza producţiei lor intermitente. De unde nevoia, cel puţin cu titlu de tranziţie, de a favoriza de asemenea investiţiile în mijloace stabile.

Franţa, care vrea să-şi relanseze producţia nucleară, şi ţări din Europa centrală precum Polonia, care trebuie să-şi înlocuiască centralele pe cărbune foarte poluante, au susţinut iniţiativa Comisiei Europene, notează AFP.

Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare. Spania și Danemarca se opun includerii gazului natural și energiei nucleare în taxonomia „verde” a Uniunii Europene. Cele două state arată că a considera gazul și energia nucleară drept energii regenerabile transmite un mesaj eronat investitorilor și ansamblului societății, potrivit premierului spaniol Pedro Sanchez. Și Austria și Luxemburg și-au anunțat opoziția.

Gazele naturale constituie un alt subiect care provoacă diviziuni între ţările care susţin că au nevoie de acest gen de combustibil pentru a putea renunţa la cărbunele mai poluant şi statele care susţin că acordarea etichetei de investiţii verzi pentru un combustibil fosil cum sunt gazele naturale afectează credibilitatea taxonomiei.

Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept “verzi” dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică.

România, susținătoare a gazului și nuclearului

La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor „verzi” până la finele acestui an.

„Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie care a fost semnată în octombrie de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.

România are două proiecte majore legate de energia nucleară. Primul este retehnologizarea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă și eventuala construcție a altor două reactoare, iar al doilea proiect este amplasarea unor reactoare mobile, cu tehnologie americană.

Totodată, România abia a început în acest an exploatarea gazelor de la Marea Neagră, prin compania Black Sea Oil and Gas, însă abia în anul 2026 este planificat să înceapă exploatarea de către Romgaz și OMV Petrom, în perimetrul Neptun Deep.

Sursa foto: Wikipedia

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.