ANALIZĂ Declararea veniturilor din tranzacții cripto s-a prăbușit, după ce România a introdus impozitarea. Doar 1.300 de români au declarat anul trecut venituri din tranzacții cu monede virtuale, de 25 de ori mai puțin decât în 2019 / Încasările statului au fost de 20 de ori mai mici

Introducerea regulilor pentru declararea și impozitarea veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede a dus la prăbușirea sumelor declarate, dar și a impozitelor încasate de stat pe seama acestor tranzacții. De 25 de ori mai puțini contribuabili au declarat venituri din tranzacții cu monede virtuale, de la an la an, iar încasările statului s-au redus de 20 de ori, arată datele obținute de Economedia de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Doar 1.319 de contribuabili au declarat venituri din tranzacțiile cu monede virtuale, în 2020, deși piața criptomonedelor din România a crescut puternic, atât în materie de tranzacții, cât și de rulaje. Spre comparație, în 2019, numărul contribuabililor care au declarat venituri din tranzacțiile cu criptomonede a fost de 33.155, de 25 de ori mai mare.

Și veniturile declarate s-au prăbușit: de la venituri de 2,27 miliarde lei în 2019, la venituri de 121,48 milioane de lei în 2020. În acest context, și impozitele încasate de statul român în contul acestor venituri s-au redus de 20 de ori, de la 224,8 milioane lei în 2019 la 12,15 milioane lei în 2020.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Prăbușirea declarării veniturilor din criptomonede vine în contextul în care piața a fost în plin boom anul trecut. Conform datelor transmise de casa de brokeraj XTB la solicitarea Economedia, popularitatea în creștere a criptomonedelor a fost incontestabilă anul trecut, atât la nivel global, cât și în țara noastră. Astfel, în 2020 față de 2019, au fost observate creșteri mari: aproape 200% în termeni de număr de conturi implicate în tranzacții cu derivate cu suport pe criptomonede, 160% în termeni de rulaje și 120% în termeni de număr de tranzacții.

Conform XTB, creșterea de anul trecut este chiar modestă față de avântul înregistrat în acest an. 2021 a venit cu o explozie exponențială față de anul 2020. Numai în prima jumătate a anului 2021, XTB a înregistrat rulaje de 23 de ori mai mari decât în tot anul 2020, de 10 ori mai multe tranzacții și de 6 ori mai mulți clienți implicați în tranzacții cu derivate bazate pe criptomonede decât în tot anul 2020.

De ce s-au prăbușit veniturile declarate?

Veniturile din tranzacțiile cu criptomonede declarate s-au prăbușit în contextul în care în anul 2019 tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în România, prin intermediul Legii 30/2019.

Legea a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel, conform consultanților de la Deloitte. Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități. Una dintre particularități este aceea că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie). Chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare, obligația de raportare rămâne în sarcina utilizatorilor.

Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească taxele datorate. Anul acesta, declarația a trebuit să fie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2021. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS).

În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut.

Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.

Totodată, contribuabilii care obțin venituri din tranzacțiile cu criptomonede pot declara aceste venituri marcând în Declarația Unică opțiunea „Venituri din transferul de monedă virtuală prevăzute la art. 114 alin.(2) lit.m) din Codul fiscal”. Acest marcaj este însă unul opțional, așadar este posibil ca mulți contribuabili să fi declarat veniturile din tranzacții cu criptomonede, dar să nu le marcheze distinct ca acest tip de venituri. Chiar ANAF precizează că în sistemul declarativ din România nu sunt evidențiate distinct veniturile din tranzacțiile cu monede virtuale, acestea fiind incluse în categoria veniturilor din alte surse.