Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Industria prelucrătoare din România și-a încetinit declinul. Indicele PMI care măsoară performanța industriei prelucrătoare a crescut în februarie, după trei luni consecutive de scădere, iar producătorii sunt optimiști că în anul 2025 industria va reveni pe creștere după doi ani consecutivi de scădere.
- Indicele PMI este esențial în determinarea stării de sănătate a economiei. Astfel, indexul măsoară performanța industriei prelucrătoare prin evaluarea comenzilor noi plasate de populație, prin determinarea nivelului stocurilor, a capacității de producție, a livrărilor furnizorilor și a ocupării forței de muncă.
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare al BCR România a crescut în februarie la 48,3 de la minimul record de 46,1 înregistrat în ianuarie. Deși cifra rămâne încă sub pragul neutru de 50, care indică o contracție, numărul general mai mare ar trebui considerat un semn pozitiv, deoarece implică o proporție mai mică de răspunsuri negative față de luna precedentă. Toate componentele, cu excepția termenelor de livrare ale furnizorilor, au avut o contribuție direcțională pozitivă în februarie.
Cele mai mari îmbunătățiri au fost observate în cazul comenzilor noi, al producției și al stocurilor de achiziții. Peisajul global rămâne volatil, iar contextul politic și economic local adaugă un grad suplimentar de incertitudine. Industria prelucrătoare este în mod clar afectată de acești factori, însă luna februarie ar putea fi un semn timpuriu al atingerii unui nivel minim. În ciuda faptului că a rămas în teritoriu de contracție, indicele pentru industria prelucrătoare din Germania, principalul partener comercial al României, a arătat, de asemenea, o îmbunătățire în februarie și a atins un maxim al ultimelor 24 de luni. Aceasta ar trebui să fie o veste pozitivă pentru exporturile românești de produse manufacturiere.
În 2024, producția industrială a României s-a contractat cu 1,5%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Acesta a fost al doilea an consecutiv de contracție. Pentru 2025, așteptările sunt pentru o revenire în teritoriul creșterii. Se preconizează că cererea externă va fi moderat mai bună, iar creșterea economică internă ar putea reveni în România, presupunând o accelerare a investițiilor publice. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne ridicată, iar riscurile sunt cu siguranță înclinate în sens negativ. România nu este direct expusă eventualelor tarife vamale din SUA, dar efectele indirecte – prin Germania, de exemplu – ar putea fi semnificative.
Comenzile noi au rămas în teritoriu contracționist în februarie, dar valoarea indicelui s-a îmbunătățit semnificativ față de luna precedentă. Din punct de vedere anecdotic, firmele au menționat că au continuat să se confrunte cu condiții de cerere dificile. Producția a rămas, de asemenea, sub 50, dar rata de contracție a fost cea mai redusă înregistrată în ultimele trei luni. Pe de altă parte, comenzile noi de export au scăzut ca cifră absolută în februarie față de ianuarie. Acest lucru arată că este posibil ca îmbunătățirea relativă a indicelui comenzilor noi să se fi datorat unei cereri interne ușor mai bune. Așteptările mediului de afaceri au scăzut ușor în februarie, dar firmele au rămas optimiste în ciuda perioadei dificile. Nivelurile de ocupare a forței de muncă au rămas pe o tendință descendentă în această lună, afectate de cererea scăzută. Februarie a marcat a noua lună consecutivă în care a fost semnalată o reducere a numărului de angajați. Rata de contracție a fost modestă și în mare parte în conformitate cu media înregistrată în această secvență.
Prețurile factorilor de producție au continuat să crească în februarie, într-un ritm ușor accelerat comparativ cu ianuarie. Membrii chestionați au menționat creșterea salariilor, a energiei și a costurilor materiilor prime drept principalii factori inflaționisti. În timp ce prețurile de producție au crescut, rata de creștere a încetinit comparativ cu luna precedentă. Întreprinderile au raportat creșterea prețurilor din cauza presiunilor crescânde asupra costurilor, inclusiv a impozitelor mai mari. Creșterea inflației prețurilor de producție ar putea reprezenta un risc semnificativ de creștere a prețurilor de consum în 2025.
