Industria minieră din Bulgaria are în faţă o oportunitate foarte bună, având în vedere modificările uriaşe apărute în aprovizionarea cu energie şi resurse minerale a Europei ca urmare a războiului din Ucraina. Bulgaria trebuie să profite de oportunitatea de a-şi extinde capacităţile prin dezvoltarea de noi depozite, atragerea de parteneri strategici şi creşterea ponderii sale în procesarea inputurilor în produse cu valoare adăugată mare pentru industrie, scrie Agerpres.
O echipă de specialişti din cadrul Consiliului pentru politici economice şi publice a recomandat aceste lucruri într-un raport cu privire la independenţa Bulgariei în domeniul resurselor în contextul economic de după război.
Bulgaria este al treilea mare producător european de cupru şi al patrulea producător de aur, iar industria minieră şi extractivă din Bulgaria are un potenţial mare de creştere, susţine liderul echipei de specialişti, Kuzman Iliev.
Materiile prime vor deveni şi mai importante în următorii 30 de ani, având în vedere dorinţa Europei de a-şi accelera tranziţia la o economie cu emisii reduse de CO2 şi planurile sale de a-şi face producţia industrială mai competitivă.
Cercetătorii susţin că Bulgaria ar trebui să adopte şi să implementeze o strategie pe termen lung în care să revizuiască politicile actuale şi cele viitoare în domeniul industriei miniere şi extractive, astfel încât să profite de precondiţiile avantajoase pentru o creştere economică constantă, progres social şi evoluţia forţei de muncă.
Europa este singura regiune a lumii cu un sector extractiv şi minier în scădere şi, de asemenea, se bazează pe China pentru 98% din aprovizionarea cu pământuri rare şi aproximativ 62% din cele 30 de minerale considerate vitale de către UE.
Profitând de facilităţile sale existente, industria extractivă din Bulgaria trebuie să fie proactivă în atingerea obiectivelor strategice ale UE în acest sector. Economiştii au subliniat că Europa urmează să sprijine capacităţile interne de extragere şi procesare a materiilor prime.
Experţii au propus ca actualul Directorat de control pentru resurse naturale şi concesiuni din cadrul Ministerului Energiei să fie transformat într-o agenţie executivă, care ar avea o putere politică reală.