Foto: Dreamstime
Până la jumătatea acestui an, economia a adus venituri substanțiale la buget. Numai că guvernul a crescut cheltuielile peste avansul veniturilor. Rezultatul? Un deficit bugetar record, scrie RFI, potrivit Rador Radio România.
România vrea să le aibă pe toate. Datele bugetare la jumătatea anului arată realitatea că guvernul a crescut salariile din sectorul public, a mărit pensiile, dar a și alocat mai mult pentru investiții. Rezultatul este că deficitul bugetar a explodat pur și simplu, dacă privim prin prisma valorii nominale și a ajuns la aproximativ 63 miliarde de lei.
Până la deficit atrage atenția evoluția veniturilor bugetare. Creșterea este remarcabilă, la multe capitole vorbim de plus 20%, ceea ce arată, pe de o parte, că economia reală și-a făcut datoria, adică a plătit mai mult la buget și, pe de altă parte, că taxele, impozitele și facilitățile retrase din anumite domenii se văd în veniturile bugetare. Deci, creșterea taxelor și impozitelor din acest an, chiar dacă premierul se încăpățânează să afirme că nu s-a întâmplat, este vizibilă în încasările la buget.
De unde vin creșterile de venituri? Să le luăm pe rând. Veniturile bugetare în contul impozitului pe venit și pe salarii au crescut cu 20%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea încasărilor a venit din renunțarea la o serie de facilități acordate unor domenii, precum agricultura, industria alimentară, construcții sau IT, precum și ca urmare a creșterii salariului minim.
Veniturile bugetare din contribuții de asigurări au urcat și ele cu 20%, motivele fiind la fel ca în cazul impozitelor pe salarii, respectiv creșterea salariului minim și reducerea unor facilități fiscale pentru angajații din câteva domenii. La care se adaugă și plata contribuției de sănătate pentru tichetele de masă și pentru cele de vacanță.
Impozitul pe profit a înregistrat încasări mai mari cu 22%, în prima jumătate a acestui an față de anul trecut. Este din nou o creștere substanțială care vine de la introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și prin modificarea impozitului pe profit pentru băncile comerciale. Au crescut și încasările din TVA și din accize cu 17% și respectiv 10% plusul reflectând creșterea nivelului taxării și un consum mai ridicat.
Cine a contribuit la creșterea încasărilor bugetare? Sunt două surse importante: firmele private, salariații din sectorul privat și, parțial, angajații din domeniul public, plus statul român care a suportat costurile mai mari, în unele situații.
Companiile cu capital privat au fost afectate de mai multe prevederi legale noi. Au plătit un impozit minim pe cifra de afaceri aberant din punct de vedere economic, au achitat (acolo unde este cazul) salarii minime mai mari, iar angajații au fost în pericol să piardă bani din cauza aplicării contribuției de sănătate pentru tichetele de vacanță și cele de masă. Funcționarii din sectorul public au făcut și ei un mic sacrificiu și anume cei care au salarii mai mari de 8.000 lei net pe lună nu au mai primit tichete de vacanță.
Cu alte cuvinte, firmele și angajații din sectorul privat și-au achitat noile obligații legale și au adus venituri cu 20% mai mari decât anul trecut, la o serie de capitole bugetare.
Problema a fost că veniturile bugetare mai mari nu au fost în niciun caz suficiente. Cheltuielile cu salariile au urcat cu 23%, cele cu bunuri și servicii cu 25%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu numai 12%, cele cu investițiile au crescut cu 41%, iar cheltuielile generale ale bugetului au fost mai mari cu 21%.
Rezultatul este că deficitul a crescut cu 26,5 miliarde de lei, față de anul trecut, până la 63,6 miliarde de lei. Ceea ce ne arată, încă o dată, că nu poate mediul de afaceri să plătească atât de mult cât poate statul să cheltuiască.