Foto: Mihnea Ratte, IQ Digital
Ciugudul, comuna care se laudă cu cea mai mare absorbție de fonduri europene în România, a investit 1 milion de euro într-o școală care beneficiază de serviciile tehnologiei, a demolat casieria din primărie și a montat POS-uri, și chiar încurajează scoaterea cash-ului din relația cu administrația, susține primarul din județul Alba, în cadrul unei conferințe de tehnologie care are în centru evoluția Inteligenței Artificiale. Noul model de creștere economică este cel bazat pe digitalizare și pe dimensiunea verde, transmite și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, care susține public că transformarea digitală poate oferi calitatea vieții pentru cetățeni. Dar, în Clujul real, lucrurile sunt încă departe de imaginea de „hub tehnologic” pe care și-o promovează municipiul, iar asta o transmit, direct sau indirect, chiar acasă la Emil Boc și de pe scena aceleiași conferințe alți doi invitați. Pe aceeași scenă a venit și un exemplu de parteneriat public-privat, via Portugalia: „fabrica” de startup-uri proiectată într-o fostă unitate militară.
Conversația despre administrație are loc în condițiile în care România a rămas pe ultimul loc în UE și în 2022 în privința valorii indicelui economiei și societății digitale (DESI) și în acest an, arătau în urmă cu câteva zile datele Comisiei Europene. Un aspect și mai îngrijorător: țara noastră are cel mai redus ritm de creștere al DESI în perioada 2015-2022, îndepărtându-se astfel și mai mult de celelalte țări ale UE, după cum subliniază datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Serviciile publice digitale continuă să reprezinte o provocare pentru România. Țara noastră înregistra
rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește toți indicatorii, inclusiv disponibilitatea serviciilor
publice digitale pentru cetățeni (un punctaj de 44 comparativ cu media UE de 75) și pentru
întreprinderi (un punctaj de 42 comparativ cu media UE de 82).
Revoluția și transformarea digitală pot oferi cea mai bună calitate a vieții prin servicii de calitate pentru cetățeni, a transmis primarul Emil Boc, care a participat, dar numai printr-o intervenție video, la secțiunea dedicată administrației în cadrul conferinței IQ Digital de la Cluj. Acesta a abordat mai mult tema „verde”, neuitând să menționeze că ne aflăm în orașul care a dat-o lumii pe „Antonia”, funcționar public virtual (care înregistrează cereri la primărie). „Vechiul model de creștere economică, bazat pe combustibil fosil este depășit. Noul model de creștere economică este cel bazat pe digitalizare și pe dimensiunea verde, iar ca orașele să poată oferi cea mai bună calitate a vieții pentru cetățenii lor trebuie să pună accent pe aceste două dimensiuni cheie. În această perspectivă, Clujul este parte a Rețelei 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic prin care Comisia Europeană își propune să ducă procesul de transformare verde și digitală la nivelul următor și implicit, susține astfel ținta noastră de oraș verde și climatic neutru”.
Acesta a menționat de asemenea implicațiile imediate ale procesului de transformare digitală, și a vorbit despre nevoile actuale: infrastructură și servicii, platforme digitale la open data, interactivitatea și interconectivitatea bazelor de date, și securitate cibernetică.
Gheorghe Damian, primarul din Ciugud, care după apariția video a venit și pe scenă, a fost ceva mai aplicat și a adus cifre. Comuna a atras peste 45 de milioane de euro fonduri europene, adică 12.000 de euro/ locuitor și a început transformarea digitală din 2000.
Primăria a implementat între timp un card al cetățeanului, prin care aceștia se pot conecta la platforma primăriei. „Am demolat casieria, am spart pereții. Nu mai avem casiere, am montat POS-uri, încurajăm scoatearea cash-ului de pe piața. Certificatele fiscale, adeverințele de domiciliu sunt la două click-uri distanță, ne dorim ca să fie la fel cât mai multe servicii”, a spus Damian. Acesta a vorbit și despre școala „smart” din Ciugud. „Am investit 1 milion de euro într-o școală, a desființat celelalte școli din sate, dar am introdus transport gratuit, masă gratutiă și after school gratuit. Sunt foarte supărat când văd guverne care alocă atât de puțin din PIB pentru educație. Cel mai mare salariu l-aș da în învățământ, cu audit de performanță, doar așa poți deveni creativ, cu resurse”, a mai spus primarul din Ciugud.
Discuția despre digitalizarea în administrație ar fi putut deveni și mai interesantă luând formă de dezbatere, însă nici primarul Emil Boc, nici cei doi deputați de Cluj invitați nu au fost pe scenă, trimițând doar materiale video (deputații au fost prinși în audierile de la Parlament pentru stabilirea noilor miniștri).
Deputat de Cluj, fost șef la ADR: Comuna Ciugud e mai „smart” decât Clujul
Comuna Ciugud e mai „smart” decât Clujul, a transmis clujeanul Sabin Sărmaș, preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor și fost președinte al Autorității pentru digitalizarea României. „Avem identitate digitală, știu că se spune că nu merge bine, dar e o variantă beta. Avem o lege a interoperabilității care ar trebui să fie killerul birocrației, datorită căreia o autoritate publică nu are dreptul să mai ceară hârtii dacă informația există deja la o altă instituție, săptămâna viitoare depunem în parlament legea semnăturii electronice. Suntem în proces de implementare a unui proiect de cloud guvernamental. România trece printr un proces de transformare digitală, dar cred că putem mai mult de atâta dacă ne raportăm la vecinii noștri din regiune și Europa, Iar aici intervin comunităție locale. Nu pot să nu mă înclin în fața Ciugudului. E exemplul de succes al României în ceea ce privește smat village, nu cred că au rival în acest moment. Această comună e mai smart decât clujul. Dar Clujul are potențialul uman”, a spus Sărmaș. „Spunem, de foarte mult ori, că în România nu am reușit să punem companiile de IT locale să lucreze în beneficiul statului. Cred că asta ar trebui să facem la Cluj-Napoca. Să reușim să valorificăm acest potențial uman, faptul că avem o comunitate de aproximativ 25.000 de IT-iști în Cluj, faptul că suntem printre orașele din Europa cu cel mai mare procent de studenți în comunitate, deci număr de creiere care vin în fiecare zi să lucreze, suntem printre orașele din Europa cu cea mai mare pondere de IT-iști…sunt lucruri care trebuie exploatate în folosul comunității noastre, care trebuie să lucreze mai mult pentru comunitate, să creeze aplicații care servesc cu adevărat interesului public și care pot face viața clujeanului mai simplă”, a spus Sabin Sărmaș.
„(…) Imaginați-vă că mâine municipalitatea ar pune la dispoziția IT-iștilor din Cluj toate datele legate de trafic. De la camere de monitorizare, la aplicații Google Maps, Waze, sau Glovo…toți acești actori care dețin date de mobilitate. S-a făcut acest experiment în alte țări și care a fost rezultatul? Au apărut alte zeci de aplicații care preiau soluțiile de mobilitate și care îmbunătățesc viața cetățeanului. Este doar un simplu exemplu privind modul în care poate fi îmbunătățită viața în comunitate, lucrând cu comunitatea ta, punând în valoare potențialul local”, a spus Sărmaș. Acesta a mai menționat că municipiul Cluj-Napoca e întrecut de toate sectoarele Bucureștiului în ceea ce privește numărul de utilizatori pe ghișeul.ro.
„Nevoile de zi cu zi ale cetățenilor nu sunt abordate, dar se vinde imaginea asta de oraș model”
Oana Murariu, deputat USR de Cluj, a punctat o serie de deficiențe pe care le avem încă în Clujul „digital”, pe trei teme: parcări colectarea gunoiului și deszăpezirea.
„În 2023, la Cluj-Napoca nu avem platformă digitală de alocare a parcărilor, să trecem de etapa aceasta cu principiul primului venit/ primul servit și cozi la primărie în 3 ianuarie.
În ceea ce privește colectarea gunoiului, nu există sistem de monitorizare a gunoiului să se vadă unde au fost mașinile și unde nu. La deszăpezire, la fel: iarna trecută, cu ninsori abundente, s-a blocat tot orașul. Am contactat autoritățile să întrebam unde sunt mașinile de deszăpezire ni s-a spus că nu se știe exact câte sunt și unde, ci trebuie să ne uităm pe camerele din oraș. Aceste nevoi de zi cu zi ale cetățenilor nu sunt abordate, dar se vinde imaginea asta de oraș model. Cred că mai avem multe de făcut în direcția asta”, a conchis Murariu.
Model de colaborare public-privat din Portugalia: campus pentru startup-uri într-o fostă unitate militară
Simon Schaefer Fondator și CEO Factory, prezent și el la IQSummit, a venit pe scenă cu un exemplu de cooperare între sectorul public și cel privat, dedicat sectorului de afaceri nou lansate. Acesta a co-fondat Factory în 2011, un model de campus pentru startup-uri. În timp ce găzduia conferința mondială Startup Europe Summit cu Comisia Europeană în perioada 2015-2019, Simon și echipa Factory au lansat al doilea campus din Berlin, numit Silicon Allee, în 2017. Simon a condus Inițiativa portugheză pentru antreprenoriat Startup Portugal în calitate de Președinte Fondator până în 2021.
Factory a început, în 2019, construcția în Lisabona, a unui „district de inovare” – Hub Criativo do Beato al Câmara Municipal de Lisboa. „Era o fostă unitate de producție alimentară în cadrul armatei, proclamată de premierul Antonio Costa ca district de inovare”, a explicat Schaefer. Din proiect face parte și un viitor centru pentru știință și Inteligență Artificială. „Proiectul aduce laolaltă antreprenori din diverse domenii, face antreprenoriatul mai tangibil”, a spus Schaefer, care a vorbit și despre cum o astfel de inițiativă are rezultate concrete, traduse prin investiții și creșterea contribuției sectorului în PIB.
Întrebat despre colaborarea cu politicienii, omul de business spune că secretul stă în anduranță.
„Trebuie să faci și lucrurile care nu îți plac. Trebuie să înțelegi motivele pe care le au politicienii. Pentru ei e vorba despre un ciclu electoral scurt, e greu să implementezi o strategie de 10 ani când un mandat (politic/ administrativ) e mult mai scurt. Așa că trebuie să creezi rezultate rapid”, a spus Simon.
În ceea ce privește piedicile, marile provocări vin din piața imobiliară. „Imobiliarele au așteptări de profit. E cel mai mare dușman. Spațiul e o marfă. În Berlin, Lisabona e spațiu de dezvoltare, dacă devine totul comercial nu mai ai aceleași oportunități. În factory 30% din spațiu funcționează ca spațiu public. Pot face o conferință fără să scot un euro. Dacă nu ai spațiu fără să trebuiască să cheltuiești foarte mult, acesta e cel mai mare obsacol. Trebuie să găsești bani ”răbdători” sau clădiri subutilizate în care are sens să faci altceva. În pandemie, eram cu proiectul în lucru, când băncile au decis că imobiliarele comerciale nu mai sunt finanțabile. Trebuia să facem rost de 7 milioane în șase săptămâni”, a exemplificat Schaefer.
IQ DIGITAL Summit este un proiect hybrid media Upgrade 100, realizat împreună cu GEORGE – BCR și Vodafone, iar evenimentul a fost adus în Cluj de Transilvania Digital Innovation Hub.