Sursa foto: Facebook/RetuRO SGR
Suntem pregătiţi pentru lansarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR) şi nu cred că are cineva aşteptarea ca sistemul să fie perfect din primul moment, pentru că nu s-a întâmplat aşa în niciuna dintre ţările care au implementat un astfel de sistem, a declarat, marţi, Anca Marinescu, Corporate Affairs şi Communication Manager la RetuRO, la conferinţa PRIA Environment, scrie Agerpres.
“Suntem în momentul acesta foarte, foarte agitaţi, se lucrează foarte mult, aşa cum s-a lucrat şi în ultimele luni. (…) Nu cred că are cineva aşteptarea că sistemul va fi perfect din primul moment, pentru că nu s-a întâmplat aşa în niciuna dintre ţările care au implementat un astfel de sistem, dar cu siguranţă noi suntem pregătiţi şi ne dorim să fie cât mai bine. Ştim că retailerii cei mari, cel puţin, sunt pregătiţi. Încercăm să depunem toate eforturile pentru a-i ajuta şi pe cei mici să se pregătească. Este o efervescenţă la noi în call center zilele astea. Sună foarte multă lume care vrea să se înregistreze, care vrea să semneze contractele. Deci, credem că toată lumea îşi doreşte, chiar şi cei care au manifestat un pic de rezistenţă la început au înţeles acum importanţa sistemului şi beneficiile pe care cu siguranţă le va aduce pentru toţi. Avem câteva mii de contracte semnate numai în câteva zile de când au fost anunţate”, a afirmat Marinescu.
Un avertisment similar a fost lansat recent, într-un interviu pentru Economedia de Gemma Webb, CEO & Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare, a declarat pentru Economedia că “o lansare prematură, în care sistemul nu este testat, prezintă riscul de a pierde încrederea românilor în acest proiect inovator. (…) Este foarte important de menționat că termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.”
Reprezentanții Sistemul Garanție – Returnare RetuRO au atras de multe ori atenția asupra termenului scurt în care trebui făcută lansarea, în condițiile în care au spus încă de anul trecut că au nevoie de un an și jumătate pentru punerea lui în funcțiune, iar în luna septembrie a acestui an au cerut o amânare cu 3 luni față de 30 noiembrie 2023, dată stabilită anul trecut de guvern.
Anca Marinescu, Corporate Affairs şi Communication Manager la RetuRO a menţionat, totodată, că ambalajele purtătoare de garanţie vor intra pe piaţă gradual, fiind vorba de o perioadă tranzitorie până la epuizarea stocurilor de produse existente deja la raft.
“Pentru consumatori cred că este foarte important ca fiecare dintre noi să înţeleagă cum va funcţiona la început sistemul şi că ambalajele cu garanţie vor fi gradual în piaţă, că va exista o perioadă tranzitorie în care la raft vor exista ambele tipuri de ambalaje. Să nu facă stocuri de acum în încercarea ca, la 30 noiembrie, să se ducă şi să recupereze garanţia pentru ele, pentru că nu vor putea. Numai ambalajele cu logo ‘Ambalaj cu garanţie’ vor fi parte din sistem, iar acestea încă nu sunt în piaţă. România are 19 milioane de locuitori şi un număr foarte mare de retaileri, de 80.000, pe lângă, de exemplu, Ucraina sau Polonia, care vor implementa şi ele sistemul, iar la o populaţie mai mare numărul de retaileri este la jumătate. Apoi, vorbim de şapte miliarde de ambalaje de piaţa din România, un număr foarte mare, pe lângă alte ţări. În Slovacia, de exemplu, sunt până în două miliarde de ambalaje… Sistemul IT pe care RetuRO îl va implementa şi care stă în centrul funcţionării sistemului este un sistem atât de complex, pentru că trebuie să susţină facturarea, raportarea de ambalaje, raportarea de garanţii, toată conectarea cu RVM-urile (automatele de preluare a ambalajelor de băuturi-n.r.). Este important să înţelegem că sistemul din România este integrat, spre deosebire de multe alte sisteme din Europa, are la aceeaşi masă producătorii, comercianţii şi statul român prin Ministerul Mediului”, a subliniat Anca Marinescu.
La rândul său, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, la conferinţa PRIA Environment, a spus că produsele care au ambalaje cu marcajul SGR ar putea să ajungă pe rafturile magazinelor în cursul lunii ianuarie şi estimează că, cel mai probabil, primele astfel de ambalaje de pe piaţă vor fi cele din plastic.
“Pentru producători este importantă epuizarea stocului înainte ca noile produse cu marcajul SGR să ajungă la raft sau, aşa cum s-a amintit, va exista o complementaritate a lor la raft. O vreme le vom vedea în paralel. Ne aşteptăm în mod rezonabil ca produsele de ambalaje care poartă marcajul SGR să înceapă să ajungă la rafturile magazinelor în cursul lunii ianuarie. Acţiunea de producţie va începe la începutul lunii decembrie, deci în mod normal există un anumit decalaj de timp de la momentul la care produsul iese pe poarta fabricii şi până ajunge efectiv la magazin. Din perspectiva tipologiei de ambalaje, anticipăm că, cel mai probabil, primele ambalaje de pe piaţă vor fi cele PET şi vor urma sticla şi doza din aluminiu. Este la fel de important, cum spuneam, comercializarea stocurilor din piaţă, pentru că sunt produse al căror conţinut este perfect bun şi se află în termen de valabilitate. Simplul fapt că ambalajul, respectiv eticheta, se schimbă nu schimbă cu nimic caracteristicile pentru consum al acestui produs. Nu ne dorim pierderi economice şi de resurse prin returnarea de către anumiţi comercianţi a stocurilor vechi în favoarea stocurilor noi. Din punct de vedere operaţional, vedem astfel de provocări. Sperăm ca acestea să fie depăşite în mod cât mai facil şi tranziţia aceasta între stocuri de produse să aibă loc rapid, dar în acord cu cerinţele pieţei şi ale consumatorilor”, a precizat Leferman.
SGR va fi implementat începând din 30 noiembrie 2023, iar din acel moment românii vor plăti o garanţie de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.
RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA este o companie ce funcţionează pe principiul “not for profit”, ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).
Companii din domeniul mediului, producători, retaileri şi autorităţi centrale şi locale participă, marţi, la o nouă conferinţă PRIA Environment, urmată de Gala evenimentului.
Directorul general al Asociaţiei Berarii României este de părere că SGR va compensa o parte din deficitul pe care România îl are la colectarea selectivă a ambalajelor.
“Sperăm noi să dea şi un impuls pentru eficientizarea reală a colectării separate realizate de către primării în continuare, astfel încât cele două sisteme, în complementaritate, să aibă rezultate din ce în ce mai bune. De aici, vom avea de câştigat cu toţii, operatori economici şi noi, în calitate de cetăţeni”, a punctat ea.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spunea vara aceasta că România este codașa Europei la capitolul colectare selectivă. Ne învârtim în jurul cifrei de 14% deşeuri colectate selectiv, a precizat ministrul. Până în 2025, ar trebui să ajungă la o rată de reciclare de 55%.
”Concluzia este că, oricât s-ar chinui un primar, oricât s-ar chinui un ADI, oricât s-ar chinui reprezentanţii unui judeţ, la sfârşit, în calitate de ţară, atunci când raportăm cifrele către Comisia Europeană, adunăm toate aceste eforturi individuale şi concluzia nefericită este că, din păcate, atât cifra în sine cât şi tendinţa e una extrem de modestă pentru România. În funcţie de cum numărăm, ne învârtim în jurul cifrei de 14% deşeuri colectate selectiv, ceea ce nu poate decât să însemne că la acest capitol România este codaşa Europei”, a afirmat Mircea Fechet