DCIM100MEDIADJI_0493.JPG
Antreprenorul român Iulian Nedea, co-fondator al Simtel Team, companie românească de tehnologie și inginerie, care este specializată și în operare și mentenanță de centrale fotovoltaice, a calculat cât de „nocive” sunt panourile fotovoltaice pentru agricultura României dar și în ce măsură achiziția lor ajută China să se îmbogățească.
„România se află într-un proces accelerat de independență și tranziție energetică, iar unul dintre pilonii principali ai acestui proces este extinderea capacităților fotovoltaice. Se estimează că până în anul 20230, vom avea puși în funcțiune 5.000 MWp de energie solară, ceea ce a generat dezbateri intense despre impactul asupra terenurilor agricole. O întrebare des întâlnită este: sacrificăm agricultura pentru energia regenerabilă?”, se întreabă Nedea.
În primul rând, Iulian Nedea susține că România ar avea nevoie de numai 0,03% din suprafața arabilă a țării pentru a avea independență energetică cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
Potrivit lui, România are: 12,678 milioane hectare, suprafață agricolă, incluzând: 8,211 milioane hectare teren arabil și 4,073 milioane hectare pajiști și pășuni, dar și 6,929 milioane hectare, suprafețe împădurite și 3,410 milioane hectare incluse la alte tipuri de teren.
Pentru instalarea celor 5.000 MWp de energie solară, este nevoie de aproximativ 5.000 de hectare de teren sau acoperiș. 1 MW instalat ocupă 1 hectar de suprafață de teren sau acoperiș. Raportat la terenul arabil al României (8,211 milioane hectare), aceasta reprezintă doar 0,06%.
Însă Nedea susține că, în realitate, jumătate dintre aceste parcuri sunt construite pe foste platforme industriale, terenuri contaminate, acoperișuri. Astfel, necesarul de teren arabil folosit efectiv pentru fotovoltaice este de doar 2.500 de hectare, adică 0,03% din total. Iar acest teren este de o calitate prea slabă pentru producția agricolă. „Dacă aceste proiecte ar fi implementate integral pe terenurile degradate, impactul asupra agriculturii ar fi nul”, mai subliniază el.
Potrivit lui, un aspect esențial este că România are deja aproximativ 780.000 de hectare de teren arabil afectat de deșertificare, ceea ce înseamnă de 156 de ori mai mult decât suprafața necesară pentru aceste parcuri fotovoltaice. Nedea susține că dacă aceste proiecte ar fi implementate integral pe terenurile degradate, impactul asupra agriculturii ar fi nul.
Unde se construiesc parcurile fotovoltaice în prezent?
Iulian Nedea susține că, în loc să ocupe terenuri agricole fertile, multe proiecte de parcuri fotovoltaice sunt dezvoltate în prezent pe terenuri degradate, industriale sau contaminate sau pe acoperișuri.
De exemplu, Simtel Team are în construcție 70 MWp în 5 proiecte, toate amplasate pe terenuri fără valoare agricolă:
– 3 proiecte pe platforme industriale părăsite, în zone degradate, CET-uri și gropi de cenușă.
– 1 proiect pe un teren contaminat cu petrol, unde au fost sonde petroliere, imposibil de folosit în agricultură.
– 1 proiect pe un teren nisipos, dar și mlăștinos, care nu poate susține culturi agricole.
Un proiect fotovoltaic instalat în România produce în medie 1.400 MWh/MW instalat, unul dintre cele mai bune randamente din Europa, mai spune el.
Conform lui Nedea, toata lumea câștigă: Proprietarii terenurilor primesc o chirie sigură și avantajoasă, investitorii creează infrastructură energetică modernă, reducând dependența de importuri, iar România avansează spre independența energetică și tranziția verde.
Iulian Nedea afirmă că într-un scenariu ideal, în care toate parcurile fotovoltaice ar fi construite pe terenuri neproductive sau deșertificate, impactul asupra agriculturii ar fi zero.
Agricultură versus energie: se pierde mai mult sau se câștigă mai mult?
Un argument folosit împotriva parcurilor fotovoltaice este acela că energia solară „fură” teren agricol productiv. Dar realitatea economică este alta, spunea Nedea:
– Venitul obținut din agricultură este semnificativ mai mic decât cel generat de producția de energie electrică.
– Investitorii fotovoltaici plătesc proprietarilor de terenuri între 850 și 2.500 euro/an pe hectar, sumă care depășește cu mult profitul net anual al unui fermier, mai ales în condiții de secetă sau prețuri fluctuante la cereale.
– Pentru proprietarii de terenuri, această închiriere este o sursă stabilă de venit, fără riscuri și fără costuri.
De ce este convenabil pentru agricultori?
Iulian Nedea susține că terenul închiriat pentru fotovoltaice aduce un venit stabil, de multe ori mai mare decât profitul agricol, fără riscuri climatice și fără investiții.
În concluzie, conform lui, ideea că parcurile fotovoltaice „distrug” agricultura României este un mit.
Asta pentru că suprafața ocupată este infimă comparativ cu terenul agricol disponibil. În plus, mulți proprietari câștigă mai mult din închirierea terenurilor pentru energie solară decât din agricultură. De asemenea, România are un randament excepțional în producția de energie fotovoltaică, ceea ce face ca această tranziție să fie extrem de eficientă. Totodată, dacă proiectele sunt implementate pe terenuri degradate sau deșertificate, impactul asupra agriculturii este nul.
În schimb, Nedea susține că beneficiile sunt uriașe: reducerea importurilor de energie, mai multă independență energetică, scăderea emisiilor de carbon și creșterea securității economice a României.
„În final, trebuie să privim tranziția energetică ca pe o oportunitate, nu ca pe o amenințare. România are toate atuurile pentru a combina dezvoltarea fotovoltaică și susținerea agriculturii într-un mod sustenabil”, conchide Iulian Nedea.