Dividendul apărării. Economiile din Europa Centrală și de Est încetinesc, dar războiul schimbă modul în care acestea cresc

Europa Centrală și de Est a devenit expertă în a sfida așteptările. În timp ce zona euro se zbate cu o creștere de sub 1%, cele unsprezece state membre din Europa Centrală și de Est ale Uniunii Europene sunt proiectate să înregistreze o creștere de 2,2% în 2025 și de 2,6% în 2026, potrivit ultimelor previziuni de toamnă ale Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw), scrie Reinvantage.

Poate că nu este spectaculos, dar este considerabil mai bine decât în cazul țărilor vestice mai bogate.

Cu toate acestea, situația este departe de a fi uniformă. Polonia rămâne campioana regională, menținând o rată de creștere constantă de 3,5% atât în 2025, cât și în 2026. Croația și Bulgaria se află la mică distanță, cu aproximativ 3%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

România, în schimb, a înregistrat o scădere semnificativă. Se preconizează că economia sa va înregistra o creștere modestă de doar 0,8% în 2025 și 1,2% în 2026 – o deteriorare dramatică care o plasează alături de Germania în stagnarea europeană. Deficitul bugetar ridicat și proasta gestionare internă sunt vinovate pentru această situație.

Cu toate acestea, cea mai interesantă evoluție nu se regăsește în cifrele din titluri, ci în factorii care le determină. Modelul economic al regiunii suferă o schimbare fundamentală. „Deși consumul privat a fost până în prezent principalul motor al creșterii economice în statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est, ne așteptăm ca investițiile companiilor private și ale sectorului public să câștige în importanță, având în vedere încetinirea creșterii salariilor reale”, afirmă Richard Grieveson, director adjunct al wiiw și autor principal al prognozei.

Arme și creștere economică

Cheltuielile pentru apărare, cea mai neproductivă dintre activitățile economice, oferă în mod paradoxal un impuls. Creșterea bruscă a cheltuielilor militare în rândul țărilor NATO din regiune se preconizează că va adăuga 0,2-0,3 puncte procentuale la creșterea anuală a PIB-ului în următorii ani. Polonia și statele baltice, care, în mod previzibil, doresc să-și consolideze arsenalele date fiind proximitatea față de Rusia, ar putea beneficia și mai mult.

Nu este vorba doar de achiziționarea de arme străine. „Europenii din est vor avea de câștigat din punct de vedere economic de pe urma reînarmării Europei, deoarece au avut întotdeauna o industrie de apărare puternică. Acest lucru i-ar putea ajuta să-și modernizeze baza industrială și să treacă cu succes la un model de creștere bazat pe inovare”, explică Grieveson. Polonia, Cehia și alte țări au păstrat o capacitate militar-industrială substanțială din perioada Pactului de la Varșovia. Comenzile occidentale moderne ar putea da un nou suflu fabricilor învechite.

Balcanii de Vest continuă să depășească așteptările, cu o creștere medie estimată de 2,5% în 2025 și 3,4% în 2026, deși Serbia va înregistra o încetinire bruscă în 2025. Turcia, în ciuda inflației cronice (care se preconizează că va rămâne la 35% în 2025, înainte de a scădea la 24% în 2026), va înregistra o creștere de 3,4% în acest an și de 3,9% în anul următor.

Războiul invizibil

Două nori substanțiali întunecă prognoza. În primul rând, incontinența fiscală. România, Ungaria, Polonia și Slovacia se confruntă cu deficite bugetare incomode.

Deficitul României este estimat la 8,3% din PIB în 2025, al Ungariei la 4,9%, al Poloniei la 6,9% și al Slovaciei la 4,9%. Creșterea ratelor dobânzilor la obligațiunile de stat și normele fiscale ale UE impun măsuri de austeritate guvernelor reticente. Astfel de măsuri de austeritate vor încetini inevitabil creșterea economică.

Al doilea risc este mai sinistru. Rusia duce ceea ce se poate numi un război nedeclarat împotriva vecinilor săi prin mijloace hibride. „Zborurile cu drone, atacurile cibernetice și atacurile în statele membre ale UE și NATO din Europa de Est creează incertitudine și, desigur, descurajează investitorii. Acest lucru este dezastruos pentru încrederea mediului de afaceri. De fapt, aceste țări sunt deja angajate într-un război invizibil cu Rusia, care ar putea avea, mai devreme sau mai târziu, un impact negativ și asupra economiilor lor”, avertizează Grieveson.

Testul de rezistență al Ucrainei

Ucraina însăși, așa cum era de așteptat, prezintă cea mai sumbră imagine. wiiw prognozează o creștere de doar 2 % în 2025 – în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de prognoza din vară – și de 3 % în 2026, cu un punct procentual mai puțin decât se preconiza anterior. Motivul principal este extrem de simplu: institutul presupune acum că războiul se va prelungi până în 2027, mult mai mult decât se spera inițial.

Exporturile agricole, o sursă crucială de venituri în valută străină, au scăzut cu aproximativ 9 % în dolari între ianuarie și iulie 2025, în urma recoltei slabe de anul trecut. Deși recolta din acest an pare mai bună, pagubele au fost deja făcute. Și mai îngrijorătoare este distrugerea sistematică a infrastructurii Ucrainei de către Rusia prin atacuri aeriene.

„Distrugerea tot mai mare a infrastructurii Ucrainei prin atacuri aeriene rusești intense și lipsa acută de forță de muncă din cauza mobilizării și emigrării afectează perspectivele de creștere ale țării”, observă Olga Pindyuk, expertul wiiw pentru Ucraina.

Iarna care se apropie reprezintă o amenințare deosebit de gravă. „Dacă Rusia va reuși să provoace întreruperi generalizate ale alimentării cu energie electrică și gaze în Ucraina, acest lucru va duce la un nou val de emigrare, care, la rândul său, va avea consecințe negative suplimentare asupra economiei”, avertizează Pindyuk. Forța de muncă a Ucrainei a fost deja decimată de mobilizarea bărbaților în forțele armate și de plecarea familiilor în străinătate. Un nou exod ar fi devastator.

Malaise-ul economic al Rusiei

Între timp, statul agresor descoperă că războiul este costisitor. După doi ani surprinzător de puternici, economia Rusiei se îndreaptă spre o stare de stagnare. Creșterea economică este estimată la doar 1,2% în 2025 – în scădere față de 4,3% în 2024 – și 1,4% în 2026. Țara a evitat la limită o recesiune tehnică în primele două trimestre ale acestui an. Producția industrială a crescut cu doar 0,8% în primele opt luni ale anului 2025, susținută aproape în totalitate de producția de arme.

„Principalul motiv al scăderii creșterii economice este politica monetară excesiv de restrictivă a Băncii Centrale a Rusiei. Deși a redus semnificativ inflația, aceasta a sufocat economia, făcând împrumuturile inaccesibile”, explică Vasily Astrov, expertul wiiw pentru Rusia. Inflația a scăzut într-adevăr la aproximativ 4% pe bază anualizată, determinând banca centrală să reducă ușor rata dobânzii de referință. Însă, la 17%, costurile împrumuturilor rămân extrem de ridicate.

Scăderea prețurilor petrolului a agravat problemele Rusiei, reducând veniturile din exporturi. La un nivel mai fundamental, economia funcționează la capacitate maximă în multe sectoare. „O nouă creștere ar necesita investiții în productivitate mai mare. Însă aceasta stagnează. Investițiile în mașini și echipamente noi, care sunt de obicei principalul motor al modernizării și al creșterii productivității, s-au stabilizat la nivelul relativ scăzut dinainte de război, din 2021”, subliniază Astrov.

Chiar și guvernul Rusiei, care nu a fost niciodată deosebit de exigent în ceea ce privește deficitele, este obligat să adopte măsuri de austeritate. Cu un deficit de 2,5 % din PIB – cel mai mare de la începutul pandemiei de Covid-19 – și posibilitatea de a împrumuta doar pe plan intern, Kremlinul majorează impozitele pe veniturile personale și profiturile corporative. Taxa pe valoarea adăugată va crește în 2026, iar cheltuielile militare vor fi reduse cu șase miliarde de euro, sau 0,3 puncte procentuale din PIB. „Scăderea cheltuielilor guvernamentale și creșterea impozitelor vor încetini, desigur, și creșterea economică”, observă Astrov.

Un peisaj inegal

Peisajul economic al Europei de Est în 2025-2026 va fi, așadar, unul al contrastelor puternice. Regiunea în ansamblu continuă să depășească Europa de Vest, susținută de fundamentele solide și, din ce în ce mai mult, de investițiile în domeniul apărării. Însă perspectivele fiecărei țări în parte sunt extrem de diferite. Polonia prosperă. România se clatină. Ucraina rezistă. Rusia stagnează.

Trecerea de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții reprezintă o maturizare a modelului economic al regiunii, care s-ar putea dovedi mai durabil pe termen lung. Cheltuielile pentru apărare, în ciuda originilor lor sumbre, pot contribui într-adevăr la modernizarea bazelor industriale.

Dar va fi necesară disciplina fiscală, iar războiul hibrid al Rusiei reprezintă o amenințare imprevizibilă. Pentru Europa de Est, recuperarea decalajului față de Occident rămâne un maraton, nu un sprint. Iar parcursul devine din ce în ce mai complicat.