Banca Centrală Europeană ar trebui să renunţe la actuala ţintă de inflaţie şi să se concentreze, în schimb, pe evoluţia preţurilor în cheltuielile discreţionare, pentru a proteja populaţia cu venituri reduse, conform unui document al cercetătorilor care va fi prezentat oficialilor BCE, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Ţinta de inflaţie a BCE este de 2%, iar la revizuirea acesteia nu este nici măcar discutată definiţia ţintei de inflaţie.

Documentul pregătit pentru Forumul BCE de săptămâna viitoare de la Sintra, Portugalia, se arată că actualul cadrul afectează disproporţionat angajaţii cu venituri scăzute şi duce la un rezultat inferior pentru societate.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

Logica este că după o majorare a dobânzii, cheltuielile discreţionare scad mai mult decât este necesar, ducând la o scădere a cererii de forţă de muncă în sectoarele care produc servicii şi bunuri discreţionare.

“În aceste sectoare sunt mulţi angajaţi cu venituri scăzute, cu o situaţie precară, al căror consum depinde foarte mult de fluctuaţiile de venit”. Prin urmare, scăderea iniţială a cheltuielilor discreţionare duce la o reducere generală a cererii, amplificând impactul asupra gospodăriilor cu venituri mai scăzute, se arată în document.

În acesta se argumentează că: “Prin ţintirea inflaţiei discreţionare, banca centrală oferă gospodăriilor un stimulent pentru a-şi atenua cheltuielile discreţionare, în schimb, se ameliorează efectele negative asupra forţei de muncă care se confruntă cu dificultăţi, din industriile care produc servicii şi bunuri discreţionare”.

Conform datelor preliminare ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit semnificativ în mai, până la 1,9%, de la un nivel de 2,2% în aprilie, coborând sub ţinta vizată de Banca Centrală Europeană. Cifra anunţată de Eurostat este superioară estimărilor analiştilor, care mizau pe o scădere până la 2%.

BCE a înrăutăţit previziunile privind inflaţia în zona euro, prognozând o rată a inflaţiei de 2% în 2025 şi de 1,6% în 2026.