DOCUMENT Curtea de Conturi a verificat încă de anul trecut probleme de transparență în achizițiile pentru Autostrăzile A3 și A7, dar a concluzionat că nu s-au încălcat legile

Curtea de Conturi a României a analizat încă din 2023-2024 modul în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a derulat mai multe achiziții publice pentru proiecte rutiere finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv pe tronsoane ale autostrăzilor A3 și A7. Raportul oficial al instituției relevă că au existat neconcordanțe între informațiile publicate în platforma națională de achiziții SEAP (SICAP) și cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Cu toate acestea, Curtea a concluzionat că nu au fost identificate abateri de la legalitate și că nu s-au constatat aspecte de neconformitate cu prevederile legale în vigoare incidente domeniului achizițiilor publice. Totuși, neconcordanțele au făcut în cele din urmă ca mai multe segmente de autostradă să piardă finanțarea din PNRR, pentru că, deși a fost respectată legislația românească, nu a fost respectat regulamentul european de achiziții publice.

• Descarcă de aici: Raport Curtea de Conturi – CNAIR- 14-03-2024

Auditul Curții de Conturi a pornit de la sesizări transmise în 19 și 22 decembrie 2022 de Direcția Generală Proiecte Europene Transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii privind „nereguli grave” apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile / rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Sesizările au fost publicate anterior de Economedia:

Curtea de Conturi a realizat un audit în perioada 02.05.2023 – 29.09.2023 la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a verifica aspectele transmise în sesizări. Au fost verificate 14 contracte de achiziții publice: 12 contracte de achiziții publice atribuite, o procedură de achiziție publică anulată, un contract de achiziții publice reziliat. Procedurile de licitație erau unele derulate în anii 2019, 2020, 2021 și 2022.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Constatările Curții au vizat în principal lipsa publicării unor anunțuri de tip erată sau privind suspendarea procedurilor de licitație în JOUE, așa cum ar fi fost recomandabil din perspectiva transparenței și a tratamentului egal al ofertanților.

Mai exact, în cazul a opt contracte, autoritatea contractantă nu a publicat în JOUE suspendarea temporară a procedurilor, iar în alte patru cazuri, nu au fost publicate modificări privind termenele, criteriile de atribuire sau valorile estimate.

Cu toate acestea, Curtea subliniază că aceste informații au fost disponibile în SEAP și că platforma europeană TED (Tenders Electronic Daily) nu permite întotdeauna publicarea unor modificări ulterioare care nu se regăsesc în anunțul inițial transmis.

Curtea de Conturi argumentează astfel de ce CNAIR nu a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE/TED) anumite modificări (de tip erată) sau stări intermediare (cum ar fi suspendarea temporară a procedurii de achiziție), și de ce acest lucru nu încalcă legea. Conform instituției, SEAP este singurul canal prin care se transmit anunțuri către JOUE/TED. Platforma TED preia doar anumite câmpuri din formularul standard european. Informații precum suspendarea procedurii, modificarea valorii estimate, criterii de atribuire etc. nu sunt acceptate în afara structurii standard a formularului, afirmă instituția. În JOUE nu există câmpuri dedicate pentru statusuri intermediare (ex. „în desfășurare” sau „suspendată”), deci aceste informații nu pot fi tehnic publicate acolo, mai arată Curtea de Conturi.

Conform instituției, în JOUE apare un link direct către pagina licitației din SEAP. Pe această pagină din SEAP, orice operator economic – român sau străin – poate vedea gratuit și fără autentificare starea actualizată a licitației, inclusiv dacă este suspendată sau modificată.

Curtea de Conturi mai arată că JOUE respinge orice tentativă de publicare a unei erate care modifică elemente care nu existau în anunțul inițial publicat în TED. În perioada martie–august 2023, au fost respinse 60 de astfel de erate trimise de autorități române, pentru că nu respectau aceste reguli tehnice.

În concluzie, Curtea de Conturi a afirmat că, deși au existat nepublicări în JOUE, nu s-a încălcat legea, accesul la informații a fost asigurat prin SEAP și nu s-a încălcat principiul tratamentului egal și al nediscriminării, iar toate firmele interesate (române sau străine) au putut accesa datele necesare pentru a participa la licitații.

În cele din urmă, așadar, Curtea de Conturi a concluzionat că „nu au fost identificate aspecte de neconformitate cu prevederile legale în vigoare incidente domeniului achizițiilor publice”.

„În concluzie, nu se confirmă aspectele menționate de către MTI-DGPET în cadrul Rapoartelor de verificare și transmise Curții de Conturi a României, cu privire la încălcarea principiului nediscriminării și cel al tratamentului egal, în atribuirea de către C.N.A.I.R. S.A. a celor 12 contracte de achiziții publice care au făcut obiectul verificărilor”, arată concluziile auditului Curții de Conturi.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru a subliniat însă, anterior, că problemele de achiziții s-au referit la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Context. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat marți că anumite segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din PNRR, din cauza problemelor la procedurile de achiziție, dar nu a precizat despre ce segmente din aceste autostrăzi este vorba.

Lotul UMB de pe A3 Autostrada Transilvania, toată Autostrada A7 Ploiești – Focșani și capetele din Autostrada Unirii A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț vor pierde finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor probleme la procedurile de achiziție, combinat cu nerespectarea termenelor de finalizare pentru unul dintre loturi.

Amintim că România a inclus în PNRR toate cele 13 loturi din Autostrada Moldovei A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, dar și două loturi din Autostrada Unirii A8. Este posibil, așadar, să fie scoase din PNRR inclusiv loturi din A7 Autostrada Moldovei finalizate sau foarte aproape de finalizare.

Dragoș Pîslaru a declarat că guvernarea anterioară a refuzat să își asume politic că sunt proiecte care nu pot fi îndeplinite și aștepta ca cineva de la Comisia Europeană să atragă atenția asupra acestui fapt.

„Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul.

El a clarificat că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.