Curtea de Conturi a României a analizat încă din 2023-2024 modul în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a derulat mai multe achiziții publice pentru proiecte rutiere finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv pe tronsoane ale autostrăzilor A3 și A7. Raportul oficial al instituției relevă că au existat neconcordanțe între informațiile publicate în platforma națională de achiziții SEAP (SICAP) și cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Cu toate acestea, Curtea a concluzionat că nu au fost identificate abateri de la legalitate și că nu s-au constatat aspecte de neconformitate cu prevederile legale în vigoare incidente domeniului achizițiilor publice. Totuși, neconcordanțele au făcut în cele din urmă ca mai multe segmente de autostradă să piardă finanțarea din PNRR, pentru că, deși a fost respectată legislația românească, nu a fost respectat regulamentul european de achiziții publice.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
- Descarcă de aici: Raport Curtea de Conturi – CNAIR- 14-03-2024
Auditul Curții de Conturi a pornit de la sesizări transmise în 19 și 22 decembrie 2022 de Direcția Generală Proiecte Europene Transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii privind „nereguli grave” apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile / rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Sesizările au fost publicate anterior de Economedia:


Curtea de Conturi a realizat un audit în perioada 02.05.2023 – 29.09.2023 la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a verifica aspectele transmise în sesizări. Au fost verificate 14 contracte de achiziții publice: 12 contracte de achiziții publice atribuite, o procedură de achiziție publică anulată, un contract de achiziții publice reziliat. Procedurile de licitație erau unele derulate în anii 2019, 2020, 2021 și 2022.
Constatările Curții au vizat în principal lipsa publicării unor anunțuri de tip erată sau privind suspendarea procedurilor de licitație în JOUE, așa cum ar fi fost recomandabil din perspectiva transparenței și a tratamentului egal al ofertanților.
Mai exact, în cazul a opt contracte, autoritatea contractantă nu a publicat în JOUE suspendarea temporară a procedurilor, iar în alte patru cazuri, nu au fost publicate modificări privind termenele, criteriile de atribuire sau valorile estimate.
Cu toate acestea, Curtea subliniază că aceste informații au fost disponibile în SEAP și că platforma europeană TED (Tenders Electronic Daily) nu permite întotdeauna publicarea unor modificări ulterioare care nu se regăsesc în anunțul inițial transmis.
Curtea de Conturi argumentează astfel de ce CNAIR nu a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE/TED) anumite modificări (de tip erată) sau stări intermediare (cum ar fi suspendarea temporară a procedurii de achiziție), și de ce acest lucru nu încalcă legea. Conform instituției, SEAP este singurul canal prin care se transmit anunțuri către JOUE/TED. Platforma TED preia doar anumite câmpuri din formularul standard european. Informații precum suspendarea procedurii, modificarea valorii estimate, criterii de atribuire etc. nu sunt acceptate în afara structurii standard a formularului, afirmă instituția. În JOUE nu există câmpuri dedicate pentru statusuri intermediare (ex. „în desfășurare” sau „suspendată”), deci aceste informații nu pot fi tehnic publicate acolo, mai arată Curtea de Conturi.
Conform instituției, în JOUE apare un link direct către pagina licitației din SEAP. Pe această pagină din SEAP, orice operator economic – român sau străin – poate vedea gratuit și fără autentificare starea actualizată a licitației, inclusiv dacă este suspendată sau modificată.
Curtea de Conturi mai arată că JOUE respinge orice tentativă de publicare a unei erate care modifică elemente care nu existau în anunțul inițial publicat în TED. În perioada martie–august 2023, au fost respinse 60 de astfel de erate trimise de autorități române, pentru că nu respectau aceste reguli tehnice.
În concluzie, Curtea de Conturi a afirmat că, deși au existat nepublicări în JOUE, nu s-a încălcat legea, accesul la informații a fost asigurat prin SEAP și nu s-a încălcat principiul tratamentului egal și al nediscriminării, iar toate firmele interesate (române sau străine) au putut accesa datele necesare pentru a participa la licitații.
În cele din urmă, așadar, Curtea de Conturi a concluzionat că „nu au fost identificate aspecte de neconformitate cu prevederile legale în vigoare incidente domeniului achizițiilor publice”.
„În concluzie, nu se confirmă aspectele menționate de către MTI-DGPET în cadrul Rapoartelor de verificare și transmise Curții de Conturi a României, cu privire la încălcarea principiului nediscriminării și cel al tratamentului egal, în atribuirea de către C.N.A.I.R. S.A. a celor 12 contracte de achiziții publice care au făcut obiectul verificărilor”, arată concluziile auditului Curții de Conturi.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru a subliniat însă, anterior, că problemele de achiziții s-au referit la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Context. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat marți că anumite segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din PNRR, din cauza problemelor la procedurile de achiziție, dar nu a precizat despre ce segmente din aceste autostrăzi este vorba.
Lotul UMB de pe A3 Autostrada Transilvania, toată Autostrada A7 Ploiești – Focșani și capetele din Autostrada Unirii A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț vor pierde finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor probleme la procedurile de achiziție, combinat cu nerespectarea termenelor de finalizare pentru unul dintre loturi.
Amintim că România a inclus în PNRR toate cele 13 loturi din Autostrada Moldovei A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, dar și două loturi din Autostrada Unirii A8. Este posibil, așadar, să fie scoase din PNRR inclusiv loturi din A7 Autostrada Moldovei finalizate sau foarte aproape de finalizare.
Dragoș Pîslaru a declarat că guvernarea anterioară a refuzat să își asume politic că sunt proiecte care nu pot fi îndeplinite și aștepta ca cineva de la Comisia Europeană să atragă atenția asupra acestui fapt.
„Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul.
El a clarificat că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Cristian Pistol, directorul general al Companiei de Drumuri, a confirmat practic pentru Economedia că necorelarea între SICAP și JOUE a existat, însă el afirmă că corelarea sistemelor nu ținea de CNAIR. El a declarat pentru Economedia că CNAIR a prelungit procedurile de licitație, de exemplu pentru a răspunde și emite clarificări la întrebările ofertanților. Însă el a precizat că această procedură este folosită de toate autoritățile contractante.
„Faptul că nu există corelare între SICAP și JOUE nu este culpa autorității contractante, ci este treaba SICAP și JOUE. Am avut corecții pe alte programe operaționale pe tema asta, care au fost combătute în instanță și câștigate de noi. Dreptul de participare nu a fost împietat. Dacă companiile aveau obligația să participe la licitație, oricum ele aveau interesul să se înscrie în SICAP, așa că ar fi văzut aceste informații în SICAP. Corelarea celor două sisteme nu ținea de autoritatea contractantă”, a explicat el. În prezent, potrivit lui, SICAP și JOUE sunt corelate automat.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis, miercuri, într-o postare, că niciun ofertant român sau străin nu a fost vătămat în intenția de a depune oferte, din cauza nesincronizării dintre platforma locală de licitații publice SEAP/SICAP și platforma europeană – JOUE.
Amintim că metroul din Cluj-Napoca a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR din același motiv. Conform informațiilor Economedia, unul din motive a fost întârzierea procedurii de licitație, respectiv probleme privind publicarea licitației în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Ministerul Transporturilor a confirmat marți că au fost excluse, totală sau parțial, proiecte de infrastructură din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă susține că România nu trebuie să dea înapoi, ci anumite proiecte rămase vor fi finanțate integral din PNRR, fără a mai necesita cofinanțare de la buget.
„În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat”, a transmis instituția.
Conform instituției, proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
Infrastructură rutieră:
• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
• Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
• Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
Și Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a afirmat că, deși niște proiecte au fost scoase din PNRR, cele de la capitolul „transporturi” nu pierd niciun euro: Pentru altele se pierd bani, din păcate, dar nu pentru proiectele de la transporturi.
Asociația Pro Infrastructură avertizează însă că proiectele scoase din PNRR nu pot fi toate transferate în Programul Transporturi, deoarece acesta are alocată suma de numai 5,5 miliarde euro, iar proiectele contractate însumează 7,7 miliarde de euro, plus alte 15,6 miliarde de euro care au cereri depuse.