DOCUMENT Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere rectificarea bugetară. Deficitul crește cu 2,6 miliarde lei/ Statul câștigă 14 miliarde de lei în plus din scumpirile la energie/ CONFIRMARE: Ministerul Energiei primește doar 2,5 miliarde lei pentru compensarea facturilor

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică, joi seară, proiectul privind prima rectificare bugetară din acest an. Proiectul prevede o creștere a deficitului bugetar „pe cash” cu 2,6 miliarde lei. Conform documentului, statul și-a estimat în sus veniturile cu 14 miliarde lei doar datorită prețurilor mai mari la energie electrică și gaze și a taxelor și redevențelor încasate datorită acestor schimbări. Economedia a publicat anterior, în exclusivitate, proiectul de rectificare bugetară. După cum am scris atunci, Ministerul Muncii primește cea mai mare sumă, de 7,3 miliarde lei (anterior era 6,77 miliarde lei), urmat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2,7 miliarde lei). Ministerul Energiei primește, după cum a scris Economedia, doar 2,5 miliarde lei pentru compensarea facturilor, deși a cerut 31 miliarde lei. Iar Transporturile primesc două miliarde lei.

• Proiect Ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022
• Notă de fundamentare

Conform documentului, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 29,941 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 32,591 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 2,649 miliarde lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

• Impozit pe profit: +4,018 miliarde lei;
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +126,0 milioane lei;
• Taxa pe valoarea adăugată: +5,541 miliarde lei din care 2,069 miliarde lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale;
• Accize: -1,970 miliarde lei. Scăderea accizelor încasate în primul semestru al anului 2022 este atenuată de efectul pozitiv al măsurii de majorare a nivelului accizelor la produsele din tutun (țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) și alcool (O.G. nr. 16/2022);
• Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: +11,3 miliarde lei. Majorarea se datorează evoluției impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+8,1 miliarde lei) și a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+3,2 miliarde lei);
• Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +920,4 milioane lei. Majorarea veniturilor este influențată de evoluția veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc și de menținerea estimărilor din Legea nr.317/2021 privind încasarea în anul 2022 a veniturilor aferente valorificării frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G;
• Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale: +447,0 milioane lei;
• Alte impozite și taxe fiscale: -52,3 milioane lei;
• Contribuții de asigurări sociale: -279,4 milioane lei. Această diminuare are la bază scăderea vărsămintelor de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate;
• Venituri nefiscale: +2,465 miliarde lei. Majorarea veniturilor nefiscale cu 2,7 miliarde lei se datorează, în principal, evoluției redevențelor petroliere (efect al creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale) și dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2019 și 2020 efectuate de către CEC BANK. Această majorarea a veniturilor este atenuată cu 0,7 miliarde lei de compensația la carburanți pentru susținerea acordării de reduceri ale prețurilor la benzină și motorină (O.U.G. nr. 106/2022);
• Venituri din capital: +87,3 milioane lei; Ø Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +956,3 milioane lei per sold, din care 2,283 miliarde lei aferent proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

• Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 1,623 miliarde lei;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii se diminuează cu 532,0 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3,999 miliarde lei;
• Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 2,819 miliarde lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2,559 miliarde lei;
• Alte transferuri se majorează cu 2,700 miliarde lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 70,0 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 7,893 miliarde lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se majorează cu 1,659 miliarde lei;
• Alte cheltuieli cresc cu 461,3 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 34,8 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 1.820 miliarde lei;
• Fondurile de rezervă se majorează cu 1 miliard lei;
• Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 67,4 milioane lei;
• Cheltuielile de capital se majorează cu 194,4 milioane lei;
• Împrumuturile acordate se majorează cu 200,0 milioane lei.

Ce ministere primesc bani

Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +9,33 miliarde lei, din care: +4 miliarde lei Dobânzi, +1 miliard  lei Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +866,8 milioane lei Contribuția României la bugetul UE, +1,130 miliarde lei Transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat, +2,283 miliarde lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene;

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +5,25 miliarde lei pe sold. S-a suplimentat titlul „Asistență socială” cu +7,3 miliarde lei (față de 6,77 miliarde lei, varianta anterioară a rectificării, despre care Economedia a scris în exclusivitate) destinate drepturilor de asistență socială pentru familii și copii, ajutoare pentru compensarea prețului la energie, indemnizații și drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unități ale administrației publice (-370,0 milioane lei) și a fondurilor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (-171,3 milioane lei) urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +2,719 miliarde lei, per sold. S-au asigurat fonduri la cheltuieli de personal (+20 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1,85 miliarde lei) și pentru derularea proiectelor cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+850,0 milioane lei);

Ministerul Sănătății: +2,642 miliarde lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu +3,277 miliarde lei (din care +781,3 milioane lei pentru acoperirea deficitului în vederea asigurării serviciilor medicale și a medicamentelor și +2,496 miliarde lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate) și a transferurilor între unități ale administrației publice (+200,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea în principal a fondurilor pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-542,0 milioane lei) și a cheltuielilor cu bunuri și servicii (-283,4 milioane lei) urmare economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli;

Ministerul Energiei: +2,482 miliarde lei, per sold (după cum a scris Economedia în exclusivitate). S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finanțarea schemei de sprijin de compensare/plafonare prețuri energie electrică/gaze naturale (+2,5 miliarde lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-1,1 milioane lei), alte transferuri (-20 milioane lei) și cheltuieli de capital (-1,3 milioane lei).

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +2 miliarde lei, per sold (după cum a scris Economedia). Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenții (+155,9 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (+264,5 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (+70,0 milioane lei), asistență socială (+100,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+49,1 milioane lei), alte cheltuieli (+2,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+950,9 milioane lei) și pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului (+411,3 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la dobânzi (-0,6 milioane lei), la alte transferuri (-1,6 milioane lei), la active nefinanciare (-0,3 milioane lei), precum și la ratele aferente creditelor externe (-1,6 milioane lei);

Ministerul Justiției: +864,4 milioane lei per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative (+1.000 milioane lei) și pentru finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor (+60 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului, s-au identificat economii la bunuri și servicii (-17,6 milioane lei), proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-100 milioane lei), alte cheltuieli (-3 milioane lei) și cheltuieli de capital (-75 milioane lei).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +716,3 milioane lei per sold. Se propun: +450,0 milioane lei pentru acordarea subvenției reprezentând ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă anului 2022, +100,0 milioane lei reprezentând transferuri între unități ale administrației publice, +200,0 milioane lei în vederea garantării creditelor contractate de producătorii agricoli și +5,7 milioane lei cheltuieli de personal. Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului, s-au identificat economii la bunuri și servicii (-10,0 milioane lei), alte transferuri (-24,9 milioane lei) și cheltuieli de capital (-4,5 milioane lei);

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +649,2 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală (+700 milioane lei), pentru derularea Programului național de construcții de interes public sau social (+700 milioane lei), pentru programele cu finanțare rambursabilă (+35 milioane lei) precum și pentru achitarea dobânzilor (+0,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (- 1 milion lei), la subvenții (-280 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-500 milioane lei) precum și la active nefinanciare (-5 milioane lei);

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: +648,3 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+639,1 milioane lei) precum și la alte transferuri pentru programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (+20 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (- 5 milioane lei), la subvenții (-7 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-3,59 milioane lei) precum și la cheltuieli de capital (- 0,2 milioane lei);

Secretariatul General al Guvernului: +241,5 milioane lei per sold. S-au asigurat în principal fondurile necesare la cheltuielile de personal (+10 milioane lei), pentru derularea programelor guvernamentale ”Investește în tine” și ”growth – Contul individual de economii Junior Centenar” (+6,3 milioane lei), pentru finanțarea instituțiilor subvenționate din subordine (+5 milioane lei), pentru susținerea proiectelor de comunicare informare publică și promovare a imaginii intereselor românești peste hotare, acordarea burselor elevilor etnici din Ucraina și plata sumelor aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (+54,9 milioane lei), pentru acumularea stocurilor de rezervă de stat (+100 milioane lei) și susținerea cultelor religioase recunoscute în România (+70,0 milioane lei) și pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat (+10,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-19,6 milioane lei);

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: +203,5 milioane lei în principal pentru achitarea contribuțiilor restante ale României la programele opționale ale ESA (Agenția Spațială Europeană);

Ministerul Public: +201,0 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+215 milioane lei) pentru plata de hotărâri judecătorești. Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-12 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-2 milioane lei);

Ministerul Economiei: +125,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+10 milioane lei), pentru achitarea contribuțiilor și cotizațiilor la organismele internaționale (+2 milioane lei) precum și pentru majorarea, în condiţiile legii, a contribuţiei statului la capitalul social al operatorilor economici din industria naţională de apărare aflaţi sub autoritatea ministerului (+127 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (- 8 milioane lei), la subvenții (-5,4 milioane lei);

Ministerul Educației: +57,0 milioane lei, per sold, prin majorarea cheltuielilor de personal (+200,0 milioane lei) și a transferurilor între unități ale administrației publice pentru finanțarea de bază a instituțiilor de învățământ superior (+30,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiecte de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-80,0 milioane lei), active nefinanciare (-69,0 milioane lei), alte cheltuieli (-14,9 milioane lei), bunuri și servicii (-9,1 milioane lei). Cheltuielile efectuate din venituri proprii au fost majorate cu 1.584,3 milioane lei pentru investiții și realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene derulate de instituțiile de învățământ superior. Instituțiile de învățământ superior vor avea posibilitatea să utilizeze 636,8 milioane lei din soldurile anilor precedenți.

Ministerul Sportului: +33,7 milioane lei, per sold, în principal pentru asigurarea cheltuielilor aferente cluburilor sportive naționale, complexurilor sportive naționale, direcțiilor județene pentru sport, respectiv cu personalul, de funcționare și întreținere a bazelor sportive, de capital și reparații curente, precum și pentru pregătirea și participarea în competiții interne și internaționale;

Academia Română: +13,9 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului și pentru finanțarea cheltuielilor unităților medicale din subordine;

Ce ministere pierd bani

Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei, per sold. S-au identificat economii la bunuri și servicii (-30,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (- 1.100,0 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-5,4 milioane lei), active nefinanciare (-140,0 milioane lei). Se asigură sume suplimentare la transferuri între unități ale administrației publice (+50,0 milioane lei), la asistență socială pentru plata pensiilor militare de stat (+367,1 milioane lei) și la alte cheltuieli pentru plata despăgubirilor în dosarul ”Colectiv” (+299,0 milioane lei);

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -434,4 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea sumelor reprezentând titluri executorii (+31,7 milioane lei), compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice (+85,3 milioane lei), despăgubiri (+6,4 milioane lei) și sume pentru Acordul de Împrumut BIRD 4835 ”Servicii Municipale KFW” (+2,7 milioane lei). În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în sumă de -560,5 milioane lei, din care la titlul 20 ”Bunuri și servicii (-5,9 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-500,0 milioane lei) și la titlul 71 „Active nefinanciare” (-54,6 milioane lei).

Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei, Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-184,8 milioane lei), bunuri și servicii (-52,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-19,0 milioane lei), proiecte de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-17,0 milioane lei), active nefinanciare (-2,0 milioane lei). De asemenea, este abilitat ordonatorul principal de credite să efectueze modificări pentru Programul ”Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019, cu modificările și completările ulterioare;

Serviciul de Telecomunicații Speciale: -151,0 milioane lei per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+25 milioane lei), asistență socială (+0,1 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-14,5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-121,6 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-40 milioane lei);

Ministerul Finanțelor: -146,9 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară de sume pentru asigurarea plății drepturilor salariale până la finele anului (+46,0 milioane lei), pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare (+26,0 milioane lei) și pentru plata majorărilor de capital la unele instituții financiar-bancare internaționale (+130,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-0,5 milioane lei), alte transferuri (-246,6 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-1,8 milioane lei) și active nefinanciare (-100,0 milioane lei);

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: -84,1 milioane lei. Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului, s-au identificat economii la bunuri și servicii (-1,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-79,7 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-3,4 milioane lei);

Ministerul Afacerilor Externe: -67,1 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-1,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-46,0 milioane lei), alte cheltuieli (-0,1 milioane lei) și active nefinanciare (-20,0 milioane lei);

Consiliul Superior al Magistraturii: -30,7 milioane lei, per sold. Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-1,0 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-17 milioane lei), alte cheltuieli (-10 milioane lei), precum și la active nefinanciare (-2,7 milioane lei);

Curtea de Conturi: -23,8 milioane lei. Diminuările propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuției bugetare pe primele 6 luni. S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-15,0 milioane lei), bunuri și servicii (-3,2 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-0,5 milioane lei), alte cheltuieli (-2,0 milioane lei) și active nefinanciare (-3,1 milioane lei).