Sursa foto: Freepik / DC Studio
Domeniul agriculturii este suprareglementat, cu multe norme care nu țin cont de situația concretă din România, iar din această cauză fermierii manifestă o reticență atunci când se discută despre reglementările care vin de la Comisia Europeană, consideră profesorul Mihail Dumitru, președinte al Societății Naționale Române pentru Știința Solului, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Eu consider că în acest moment agricultura în general și domeniul în care lucrez – știința solului și a mediului în domeniul agricol – sunt suprareglementate. Avem atât de multe reglementări care nu țin cont de situația concretă de la noi din țară. Nu țin cont de faptul că avem o diversitate extraordinar de mare de soluri, nu țin cont de faptul că avem condiții climatice foarte diferite, că din fericire avem câmpie, deal, munte aproape în părți egale, iar între acestea avem zone de microclimat extrem de importante, plus că avem o diversitate de plante extraordinar de mare. Din această cauză, fermierii au o reticență atunci când se discută despre reglementările care ne vin de la Comunitatea Europeană. Nu pentru că nu sunt bune, ci pentru că uneori te încarcă cu atât de multe hârtii, încât îți pierzi mai mult timp să răspunzi la hârtiile respective decât să-ți faci activitatea în fermă. Ești obligat să angajezi un contabil numai ca să raportezi pentru bancă și pentru alte organisme datele despre fermă. Ori, discutăm de digitalizare”, a afirmat marți Mihail Dumitru, la un eveniment de specialitate.
Digitalizarea și dependența de importuri
Profesorul a admis că digitalizarea va duce la un progres tehnologic fantastic, însă a atras atenția asupra faptului că acest proces nu este foarte dezvoltat nici la alții, în timp ce noi „o introducem pe scară largă”.
„Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu am înțeles exact domeniul. Discutăm de faptul că foarte mulți fermieri mari și-au cumpărat drone ca să execute diverse activități în fermă, dar treaba nu este rezolvată nici în țările cele mai civilizate. În aceste condiții, oare nu este o risipă de energie, o risipă de fonduri să aplici în practică ceea ce nu este suficient de fundamentat, de experimentat, de aplicat în alte zone? Pentru că, de obicei, fermierii sunt mai conservatori. Fermierii așteaptă să vadă rezultatele altora și abia apoi verifică pe o porțiune din fermă înainte de a lua decizia să treacă la întreaga activitate. Deci, este foarte complicat din acest punct de vedere”, a susținut el.
Mihail Dumitru a transmis că fermierii ar trebui să facă studii agrochimice și pedologice, pentru a-și cunoaște solul.
„Eu îmi doresc totdeauna, spre exemplu, ca toți fermierii să execute studii agrochimice, ar trebui și pedologice, că nu poți să ai o gamă de mașini și să nu știi solul, principalul mijloc de producție, principal factor de mediu, un factor pe care nu îl poți înlocui cu nimic. Este cel care dictează cantitatea și calitatea hranei noastre, este cel care dictează însăși viața noastră. Sănătatea noastră este dependentă de sol, ori noi uităm aceste amănunte, pentru că el nu țipă când îl calci. El suportă toate nepriceperile noastre, dar în timp se răzbună, pentru că nu este la infinit rezilient. Este între anumite limite reziliența, de aceea cercetarea solului, cercetarea agricolă în general este absolut necesară și trebuie să pătrundă în cele mai adânci cunoașteri ale mediului în general, ale solului, ale plantelor, ale relațiilor cu sol, plantă, atmosferă”, a explicat acesta.
În privința secetei și a schimbării climei, Dumitru susține că nu aceasta se schimbă, ci percepția noastră, întrucât ceea ce noi „ne aducem aminte de la vârsta de 10-15 ani încercăm să generalizăm pentru sute de ani”.
„Vorbim despre secetă. Dacă citiți cărțile de specialitate, o să constatați că e o tradiție de sute de ani seceta în România. De obicei durează 1-2, rareori 3 ani, are intensități diferite, de obicei este pe provincii – se întâmplă mai rar să fie la nivel național – și noi vorbim acum că se schimbă clima. La nivel global poate, dar la nivel local n-aș putea spune că se schimbă clima. Clima nu se schimbă, se schimbă percepția noastră, se schimbă cunoștințele noastre. Noi cunoaștem pe un termen foarte limitat ce s-a întâmplat. Ne aducem aminte de la vârsta de 10-15 ani și încercăm să generalizăm pentru sute de ani. Clima se schimbă greu, se schimbă extrem de greu. Noi nu putem vorbi în România, din fericire, de deșertificare, nici chiar în zona nisipurilor. Cei care trăiesc în zona nisipurilor s-au adaptat cu situația că solul respectiv nu reține multă apă și trebuie să vină ploi dese, să-l ude mai des, că numai anumite plante găsesc condiții bune de dezvoltare acolo, că trebuie fertilizat într-un fel anume, nu suportă doze mari, că nu are capacitate de schimb să rețină îngrășămintele respective, se pot leviga mai ușor, adică sunt condiții specifice pentru fiecare zonă”, a arătat specialistul.
Totodată, președintele Societății Naționale Române pentru Știința Solului a atras atenția că „a ne da cu părerea în domeniul agricol este foarte riscant”.
„Uitați-vă ce dezastru s-a întâmplat printr-o decizie administrativă incorectă, că s-a interzis să se folosească rachetele de combatere a grindinei! Și am asistat în primăvara aceasta la distrugerea aproape completă a unei localități, la distrugerea a foarte multe ferme, ca și când ar fi vrut să ne demonstreze fenomenul respectiv. Credeți dumneavoastră că cei care au organizat acest sistem au dorit să facă vreun rău? Îl vedem în 60 de țări, cel puțin dezvoltat pe aceleași principii. La ei merge, la noi nu. Noi ne dăm cu părerea și, culmea, cu cât ești mai vocal și fără cunoștințe, ești mai mult ascultat. Nu-ți trebuie argumente, ci doar să faci un zgomot de fond ca să deranjezi pe ceilalți din activitate. Este trist că se întâmplă așa! Mi-aș fi dorit, spre exemplu, ca despre sol să se vorbească mai mult. Mi-aș fi dorit ca oamenii să înțeleagă că solul nu e inepuizabil, că solul este limitat ca întindere. Nu ne putem întinde în altă parte, că solul este cel care îți dă un anumit specific național, îți dă noțiunea de țară. Există țară fără sol? Există țară fără teritoriu delimitat? Trebuie să ne gândim că această resursă formidabilă poate fi distrusă dacă nu o folosim sau poate fi vândută, cum se întâmplă la ora actuală. Și să nu uitați un amănunt: dacă un inamic vine și-ți ocupă teritoriul, ai tot dreptul să lupți împotriva lui și să-l distrugi când îți vine ocazia. Dacă îți vinzi proprietatea, n-ai niciun drept vreodată să mai revendici dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Așa se întâmplă cu solurile României la ora actuală”, a subliniat el.
Profesorul a avertizat că, prin digitalizare, România va deveni tot mai dependentă de importuri, vom fi controlați „perfect de cei care ne vând inputurile și ni se va recomanda totdeauna că noi nu avem nevoie să dezvoltăm consultanța și cercetarea”.
„Din nefericire, nu învățăm suficient din lecțiile străinilor care au cumpărat mari proprietăți în țară, nu vrem să le înțelegem tehnologiile, nu vrem să înțelegem că România, prin digitalizare, va deveni mai dependentă de importuri. De ce? Ce o să-mi arate digitalizarea? Că eu n-am o fabrică de tractoare și că toate tractoarele le import? Asta se știe. Că n-am nicio fabrică de combine și import tot? Se știe. Că mai am o singură fabrică de îngrășăminte minerale care de fapt doar ambalează îngrășămintele din Ucraina? Asta se știe. Că n-am nicio fabrică de pesticide? Și asta se știe. Că nu mai produc semințe? Și asta se știe. Care factor îl mai controlez eu? Prin digitalizare vom fi controlați perfect de bănci, vom fi controlați perfect de cei care ne vând inputurile și ni se va recomanda totdeauna că noi nu avem nevoie să dezvoltăm consultanța și cercetarea, e de preferat să luăm de la cei care știu mai multe. Cel care vrea să știe, învață într-adevăr de la cel care știe mai mult, dar trebuie să vină și el cu propriile idei, să le prelucreze, să creeze un curent național, un curent care să ducă la dezvoltarea agriculturii, și nu la o încremenire în trecut. Nu vreau să judec nici trecutul, nici prezentul, nici viitorul, dar un om, ca să aibă viitor, trebuie să trăiască azi, în prezent, și să înțeleagă că prezentul, dacă nu e controlat, poate în viitor să și-l controleze în condiții mai bune”, a adăugat Dumitru.
Mihail Dumitru a participat marți la Forumul Antreprenorilor din Sectorul Agricol și Industria Alimentară, ediția a V-a, eveniment organizat de Revista Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv. Profesorul Mihail Dumitru este deținător a 16 brevete de invenții, are 12 lucrări elaborate, 68 de cărți, din care 13 au fost premiate, 370 de articole publicate, este membru al Asociațiilor Profesionale Naționale și Internaționale, dar și președinte al Societății Naționale Române pentru Știința Solului.
