Echilibrarea intervenției statului în finanțarea startup-urilor: Argumente pentru alternative la programe precum Start-up Nation

În acest articol aș vrea să fac o analiză asupra intervenției excesive a statului în finanțarea startup-urilor și, de ce ar putea să nu fie sustenabilă și ar trebui completată sau înlocuită cu alternative bazate pe mecanisme de piață. Pe baza programului Start-up Nation 2025.

Limitările intervenției directe a statului în ecosistemele de startup-uri

Programele de finanțare pentru startup-uri sponsorizate de stat, precum Start-up Nation, au devenit din ce în ce mai populare în Europa. În timp ce aceste inițiative își propun să stimuleze antreprenoriatul și creșterea economică, există preocupări fundamentale cu privire la sustenabilitatea și eficiența lor pe termen lung în comparație cu alternativele bazate pe mecanisme de piață.

Start-up Nation 2025 oferă granturi de 50.000 € pentru noi antreprenori, vizând tineri fondatori (18-30 ani), șomeri și rezidenți din mediul rural peste 35 de ani. Deși acest lucru sună promițător, programele de finanțare guvernamentale directe se confruntă adesea cu mai multe provocări structurale.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Ineficiențele selecției birocratice

Programele guvernamentale utilizează de obicei sisteme bazate pe puncte pentru a aloca fonduri, așa cum se observă în sistemul de punctaj preferențial al Start-up Nation 2025 pentru producția agroalimentară (100 puncte), prelucrarea lemnului (95 puncte) și fabricarea de produse de panificație/îmbrăcăminte (90 puncte). Această abordare creează câștigători artificiali bazați pe priorități administrative mai degrabă decât pe viabilitatea de piață.

Natura birocratică a acestor programe vine cu o documentație extinsă, cursuri obligatorii și termene rigide care favorizează consultanții care navighează în sistem, mai degrabă decât cei mai buni antreprenori. În cazul Start-up Nation, există multe companii de consultanță care și-au construit modele de afaceri întregi în jurul ajutorării aplicanților să completeze documentația și să obțină suficiente puncte (80+) pentru a se califica.

Stimulente nealiniate și preocupări legate de sustenabilitate

Când deciziile de finanțare sunt deconectate de semnalele pieței, banii curg adesea către afaceri create în principal pentru a capta granturi, mai degrabă decât pentru a satisface nevoi reale ale pieței. Obligația de a menține două locuri de muncă timp de 30 de luni după primirea fondurilor poate păstra statisticile de ocupare a forței de muncă, dar nu creează neapărat afaceri sustenabile.

Cei 446 milioane € alocați pentru Start-up Nation 2025 reprezintă o investiție publică semnificativă, dar rentabilitatea pe termen lung rămâne discutabilă atunci când designul programului prioritizează distribuirea fondurilor în detrimentul viabilității afacerii.

Alternative bazate pe mecanisme de piață pentru o creștere sustenabilă

În loc să înlocuiască complet investițiile private, guvernele ar putea obține rezultate mai bune prin adoptarea unor abordări complementare:

• Parteneriate cu fonduri de capital de risc pentru creștere (Growth VC)

Parteneriatele public-private în care capitalul guvernamental este utilizat alături de investitori profesioniști de capital de risc pot valorifica atât finanțarea publică, cât și expertiza privată. Aceste modele mențin disciplina selecției bazate pe piață, extinzând în același timp disponibilitatea capitalului.

Spre deosebire de granturile directe, parteneriatele de capital de risc pentru creștere asigură evaluarea profesională a viabilității afacerii, oferind în același timp mentorat și conexiuni pe care funcționarii guvernamentali de obicei nu le pot oferi.

• Abordarea sectorială prin instrumente de tip fond de fonduri – Fund of Funds

În loc să selecteze direct afaceri individuale, guvernul ar putea stabili fonduri care vizează sectoare industriale specifice, gestionate de profesioniști în investiții cu experiență. Această abordare:

1. Menține prioritățile specifice sectorului (similar cu sistemul de puncte al Start-up Nation pentru producția agroalimentară sau prelucrarea lemnului)

2. Delegă deciziile de investiții profesioniștilor cu expertiză în identificarea afacerilor viabile

3. Creează structuri de investiții sustenabile care pot recicla capitalul, mai degrabă decât să-l epuizeze prin granturi unice

O alternativă promițătoare la granturile nerambursabile este modelul fondurilor revolving, care poate transforma fundamental relația dintre finanțarea publică și startup-uri.

Conceptul fondurilor revolving pentru startup-uri

Fondurile revolving reprezintă un mecanism prin care capitalul inițial oferit startup-urilor trebuie returnat într-o anumită perioadă de timp, permițând reutilizarea aceleiași sume pentru a finanța noi întreprinderi. Spre deosebire de granturile nerambursabile din Start-up Nation, acest model:

– Introduce disciplina financiară și responsabilitatea în utilizarea fondurilor
– Creează un ciclu virtuos în care succesul unei generații de startup-uri finanțează următoarea generație
– Menține fondurile publice disponibile pe termen lung, reducând nevoia de noi alocări bugetare

Implementarea unui sistem de fonduri revolving în locul granturilor directe ar aduce multiple avantaje:

1. Cultivarea mentalității de piață: Știind că fondurile trebuie returnate, antreprenorii sunt forțați să dezvolte modele de afaceri viabile și orientate spre piață de la bun început.

2. Stimularea co-finanțării private: Nevoia de a genera suficiente venituri pentru rambursare motivează fondatorii să caute surse complementare de finanțare de la investitori privați, creând o punte între finanțarea publică și cea privată.

3. Selecție naturală a proiectelor viabile: Doar startup-urile cu planuri de afaceri solide și perspective reale de generare a veniturilor vor aplica pentru finanțare, reducând numărul proiectelor oportuniste.

4. Efect de multiplicare a fondurilor publice: Aceeași sumă poate finanța multiple generații de startup-uri, maximizând impactul investiției publice inițiale.

Un astfel de fond revolving de 100 milioane € ar putea finanța, teoretic, de 2-3 ori mai multe startup-uri decât un program de granturi nerambursabile de aceeași valoare, pe o perioadă de 10 ani.

Crearea unor medii favorabile

În loc să finanțeze direct startup-urile, guvernul poate obține un impact mai mare prin îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial mai larg:

– Simplificarea înregistrării afacerilor și a cerințelor de reglementare
– Crearea de stimulente fiscale pentru investițiile private în startup-uri – legea business Angel
– Investiții în educație tehnică și formare antreprenorială
– Dezvoltarea infrastructurii publice care permite creșterea afacerilor

Calea de urmat

Programele precum Start-up Nation pot avea un loc în dezvoltarea economică, în special în regiuni subdezvoltate sau economii emergente unde capitalul privat este scarce. Cu toate acestea, designul lor ar trebui să evolueze către sustenabilitate și aliniere cu piața.

O abordare echilibrată ar vedea finanțarea guvernamentală trecând treptat de la granturi directe către modele de co-investiție care valorifică expertiza privată, abordând în același timp lacunele pieței. Măsurarea succesului nu prin numărul de afaceri create, ci prin supraviețuirea și creșterea lor pe termen lung ar determina această evoluție către modele mai sustenabile.

Granturile de 50.000 € oferite prin Start-up Nation ar putea crea afaceri temporare, dar creșterea economică sustenabilă necesită disciplina, mentoratul și sprijinul strategic pe care modelele de investiții bazate pe piață le oferă în mod natural.

Peter Barta este antreprenor în serie, mentor și investitor în afaceri, cu peste 20 de ani experiență managerială, Péter a ocupat funcții în top managementul diferitelor organizații naționale și internaționale și a colaborat, în calitate de consultant, cu diverse companii din SUA, cum ar fi Development Alternative Inc. sau Google. În România, a participat la constituirea unor instituții financiare-cheie, cum este Fondul Român de Contragarantare a Creditelor (FRCC), fiind cooptat, pentru expertiza sa antreprenorială și în consultanță de business, în consiliul de administrație al mai multor societăți de microcreditare, al altor companii și organizații neguvernamentale. În același timp, s-a implicat în diferite afaceri de anvergură, atât prin investiții directe, cât și în zona de top și project management.