Foto: Natee Jindakum / Dreamstime.com
Schimbări economice imprevizibile ar putea avea loc în Statele Unite o dată cu învestirea lui Donald Trump ca preşedinte, pe 20 ianuarie, în timp ce vechi probleme, de la război la inflaţie, vor continua probabil să afecteze alte ţări, potrivit unei analize a publicaţiei britanice The Guardian, citate de News.ro.
Economia globală începe noul an cu tensiuni geopolitice în creştere care îşi vor pune amprenta asupra perspectivelor sale, în timp ce principalele bănci centrale din lume încearcă să reducă ratele dobânzilor după cel mai grav şoc inflaţionist din ultimele decenii.
Al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă este aşteptat să domine agenda economică mondială, fiind anticipare tensiuni comerciale, deoarece preşedintele ales ameninţă că va impune tarife mari asupra importurilor din SUA.
Economia Marii Britanii se clatină în timp ce presiunile inflaţioniste rămân. Cele mai mari economii ale zonei euro sunt cuprinse de tulburări politice. Beijingul se luptă pentru relansarea economiei chineze, în timp ce ţările din sudul global se confruntă cu plăţi în creştere ale dobânzilor datoriilor.
Analiza The Guardian notează o serie de teme majore care stau la baza perspectivelor economice pentru 2025.
Războaiele comerciale ale preşedinţiei Trump 2.0
Victoria fără ambiguitate a lui Trump a ridicat perspectiva unor bătălii globale la o scară mult mai mare decât în primul său mandat, când ciocnirile sale cu China au afectat comerţul mondial. Cu toate acestea, mulţi economişti speră că se va opri înainte de a desfăşura întregul arsenal de ameninţări pe care le-a formulat în campania electorală, care a inclus tarife de import de până la 60% pentru China şi până la 20% pentru inamicii şi aliaţii Americii deopotrivă.
Angajamentele preşedintelui ales de a reduce taxele şi reglementările în afaceri îi fac pe investitori să spere într-o creştere a pieţei bursiere americane, dar există temeri că măsurile sale ar deschide o gaură în bugetul federal al SUA.
Gospodăriile afectate de taxe mai mari la import ar putea, de asemenea, să stimuleze inflaţia.
În alte regiuni, tensiunile rămân ridicate din cauza conflictelor din Ucraina şi Orientul Mijlociu, în timp ce incertitudinea politică creşte în centrul zonei euro, unde guvernele francez şi german sunt supuse unor tensiuni mari.
Inflaţie persistentă
Cele mai puternice bănci centrale din lume au început să reducă ratele dobânzilor în 2024, după ce inflaţia s-a temperat mai repede decât se aşteptau. Accentul major pentru anul următor va fi pe cât de mult vor fi reduse în continuare costurile îndatorării, pe fondul temerilor legate de presiunile inflaţioniste persistente şi de perspectivele de creştere economică.
Banca Angliei a semnalat o abordare graduală după ce prognoza inflaţiei arată că indicatorul va rămâne peste ţinta de 2% a instituţiei financiare până în 2027.
Inflaţia totală a încetinit de la un vârf de 11,1% în a doua jumătate a anului 2022 şi a coborât pentru scurt timp sub 2% în septembrie 2024, dar a revenit din nou la 2,6%.
Creşterea salariilor a rămas mai puternică decât se anticipase, cu potenţialul de a stimula inflaţia. Banca monitorizează, de asemenea, impactul bugetului de toamnă al lui ministrului de Finanţe Rachel Reeves, după ce cancelarul a anunţat o creştere cu 25 de miliarde de lire sterline a contribuţiilor angajatorilor la asigurările naţionale din aprilie.
Liderii de afaceri au avertizat că acest lucru ar putea afecta locurile de muncă sau ar putea fi transmis consumatorilor prin preţuri mai mari.
Investitorii din City şi-au redus aşteptările pentru reduceri profunde ale ratei dobânzii în 2025.
Pieţele financiare prevăd două reduceri faţă de dobânda de referinţă actuală de 4,75% până la sfârşitul anului, mult mai puţin decât se anticipau în toamnă, când unii analişti prognozau o reducere a dobânzii chiar până la 2,75%.
Stagflaţie?
Economia Marii Britanii este în pragul stagnării, ridicând perspectiva unei perioade de ”stagflaţie” – când creşterea stagnează, dar inflaţia este ridicată.
Regatul Unit a crescut cu cel mai rapid ritm din G7 în prima jumătate a anului 2024, parţial din cauza revenirii de la o recesiune superficială în a doua jumătate a anului 2023. Cu toate acestea, o scădere bruscă a încrederii consumatorilor şi a companiilor a afectat economia, unii analişti atribuind acest lucru pe seama retoricii sumbre şi a planurilor de creştere a taxelor ale laburiştilor.
Într-o lovitură timpurie adusă obiectivului lui Keir Starmer de a atinge cea mai rapidă creştere din G7, economia s-a contractat cu 0,1% în octombrie, în timp ce banca centrală prognozează o creştere zero în ultimele trei luni ale anului 2024.
Unii experţi sunt, totuşi, mai optimişti. Kallum Pickering, economist-şef la agentul de bursă Peel Hunt, a declarat că încrederea economică ar trebui să-şi revină, deoarece contextul politic al Marii Britanii este mult mai stabil decât în ultimii ani şi în comparaţie cu alte ţări.
Cheltuieli publice şi datorii
Guvernele din întreaga lume se confruntă cu provocări din partea costurilor mai mari de îndatorare. Spre deosebire de anii cu rate ultra-scăzute ale dobânzilor de după criza financiară din 2008, când cheltuielile publice alimentate de datorii au contribuit la susţinerea creşterii fragile, riscul unei inflaţii mai persistente şi a ratelor dobânzilor mai mari în 2025 va face acest lucru mai dur.
”Într-un nou regim de dobânzi reale mai mari, politica fiscală expansionistă în vremuri nefavorabile nu mai este un prânz gratuit. Acum necesită o consolidare fiscală adecvată în vremuri bune”, au scris analiştii de la Bank of America într-o notă pentru clienţi.
Planurile lui Donald Trump de reducere a impozitelor ar putea mări deficitul bugetar al SUA. Ministrul britanic al Finanţelor, Reeves, se va confrunta cu o provocare în evaluarea cheltuielilor din 2025, de a respecta regulile fiscale autoimpuse fără a creşte taxele sau a reduce cheltuielile.
De asemenea, Franţa se luptă pentru a-şi reduce deficitul bugetar, pe fondul tulburărilor politice.
Investitorii ar putea cere randamente mai mari dacă acordă împrumuturi guvernelor cu deficite ridicate, ceea ce ar putea creşte şi mai mult costurile împrumuturilor suverane.
Marc Seidner şi Pramol Dhawan, de la fondul de administrare a activelor Pimco, cel mai mare investitor în obligaţiuni din lume, au declarat: ”La un moment dat, dacă împrumuţi prea mult, creditorii ar putea pune la îndoială capacitatea ta de a rambursa totul. Nu este nevoie de un investitor vigilent pentru a sublinia asta.”
